Mai ţineţi minte războiul hibrid, cu primarul PSD-ist din Deveselu, care a făcut şi a dres, cu soldaţii americani cei răi care, vezi, Doamne, s-au dus la curve şi alte alea? Ei, era ăla mic şi negru, de respira greu.
În ultimii ani, Războiul din Crimeea, acţiunile hibride ruseşti, la fel ca lecţiile învăţate din exerciţiile militare, au ridicat gradul de conştientizare a necesităţii infrastructurii de apărare Europa de Est. Este clar că integrarea Europei de Est este o afacere neterminată, scrie Marga Bulugean, pentru PressHub.
La două decenii după extindere, infrastructura de apărare din regiune nu este dezvoltată corespunzător pentru o misiune de apărare colectivă, cu atât mai puţin pentru o noua eră a războiului hibrid.
E un lucru cu implicaţii profunde. Iar când vorbim de regiuni strategice, Oltenia este una dintre regiunile importante în domeniul securităţii naţionale. Regiunea Oltenia, teritoriul dintre Dunăre, Olt şi Carpatii de Sud, este o provincie istorică cu 5 judeţe în componenţs ei.
Din secolul 14, Oltenia a fost centrul regatului românesc de sud. Nu este de mirare că Oltenia a fost întotdeauna un loc de importanţă majoră din punct de vedere politic, spiritual şi mai ales, militar. Dacă ne referim doar la Dolj, acesta este judeţul cu patru porturi la Dunăre: Calafat, Rast, Bechet şi Cetate.
În Mehedinţi, avem două porturi la Orşova şi la Severin şi două puncte de frontieră la Porţile de Fier I şi II. Port avem şi în judeţul Olt, la Corabia. La Craiova funcţionează de mai mulţi ani un Aeroport Internaţional care s-a dezvoltat treptat şi a devenit unul de referinţă.
Oltenia a suferit tot timpul din punct de vedere al infrastructurii rutiere. Dar, în ultimii ani, există o voinţă mai mare, România prin statutul ei de ţară NATO şi UE începe să fie “condamnată” la dezvoltare, obligată să se dezvolte.
Desigur, sunt şi foarte mulţi cei care nu doresc dezvoltarea acestei regiuni. Dar să începem să punem piesele de puzzle pe masă şi să vedem ce va ieşi.
La 50 de km de Craiova, în judeţul Olt, la Deveselu avem scutul anti-rachetă, devenit operaţională în 2016. Este prima unitate a sistemului Aegis Ashore, varianta terestră a sistemului naval Aegis de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO şi reprezintă practic contribuţia Statelor Unite la apărarea antirachetă a NATO, un angajament luat în 2009 când la Casa Albă se afla Barack Obama.
Baza de la Deveselu este formată în prezent din trei unităţi militare: Baza 99, românească, care găzduieşte celelalte două baze americane – cea a forţelor navale şi pe cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă, adică scutul propriu-zis.
La baza de la Deveselu sunt în jur de 500 de militari şi civili români şi alte câteva sute de militari şi civili americani, existând însă posibilitatea ca prezenţa americană să crească.
În jurul acestui obiectiv au existat mai multe campanii de fake news, de denigrare a militarilor americani, toate cu scopul de a scădea încrederea românilor în NATO şi occident.