E război în Ucraina. O dispută diplomatică din ce în ce mai acerbă are loc, din cauza refuzului Germaniei de a furniza arme grele Ucrainei.
Aceasta a amenințat să se transforme într-o dispută mai amplă între aliați, cu privire la întrebarea dacă aceștia sunt pregătiți să accepte un acord de pace, care să-l lase pe Vladimir Putin capabil să pretindă victoria.
Un oficial occidental a spus că liderii occidentali sunt împărțiți între cei care cred că pot lucra cu Rusia lui Vladimir Putin, odată ce războiul s-a încheiat, și cei care cred că nu pot.
Conflictul duce la dispute privind înarmarea Ucrainei, fezabilitatea aplicării unui embargo rusesc asupra importurilor de petrol și dacă Kievul va trebui să accepte o nouă pierdere de teritoriu, la sfârșitul războiului, ca preț pentru pace.
Punctul imediat al conflictului dintre Ucraina și unii dintre aliații săi se concentrează pe furnizarea de armament Ucrainei.
Germania pare să facă zile fripte ideii de înființare a unui lanț elaborat, care ar vedea țara furnizând armament vecinilor săi estici – în principal Polonia. și Republica Cehă – care la rândul său ar trimite armele în Ucraina, scrie The Guardian.
Kievul suferă pierderi grave, din cauza absenței armelor cu rază lungă de acțiune. Comandantul șef al forțelor armate ale Ucrainei, Valerii Zalujnîi, a spus că livrarea armelor nu poate fi amânată: „Avem mare nevoie de arme care să facă posibilă lovirea inamicului de la distanță lungă”.
Citând sursele sale din NATO, agenția națională de știri DPA a scris că membrii alianței au convenit în mod informal să nu furnizeze anumite arme Ucrainei, temându-se că Rusia ar putea vedea livrarea de tancuri și avioane de luptă, pe măsură ce Occidentul intră în război și va suferi represalii. măsuri. Ce înseamnă această decizie în termeni practici este destul de discutabil.
Au existat de asemenea rapoarte provenite din SUA, conform cărora Israelul a respins o cerere a SUA, de a permite Germaniei să trimită rachete antitanc Spike, în Ucraina.
Rachetele Spike sunt produse în Germania, cu tehnologie israeliană, sub o licență israeliană. De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, de către Rusia, în februarie, Israelul a adoptat o atitudine neutră și a refuzat să furnizeze arme Ucrainei.
Disputele au venit în timp ce unele voci influente ale SUA, de la veteranul diplomat Henry Kissinger, în New York Times, au îndemnat Ucraina să realizeze că ar putea fi nevoită să piardă teritoriu în fața lui Putin.
Făcând referire la tensiuni, secretarul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, un adept al războiului, a avertizat Occidentul împotriva retragerii și liniștirii situaţiei, insistând că necesitatea furnizării de arme este urgentă, într-un discurs la Saraievo:
„Ceea ce nu putem avea este ridicare a oricăror sancțiuni, care pur și simplu îl vor face pe Putin mai puternic pe termen lung.”
Ea insistă că sancțiunile private împotriva Rusiei nu pot fi ridicate până când Putin nu va părăsi complet Ucraina, iar armata sa va fi slăbită ireversibil. Are aliați puternici în estul Europei și în Ţările Baltice, dar nu la Paris sau Berlin.
Truss a susținut că orice clivaj ar avea ca rezultat un conflict mai prelungit și mai dureros.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a adoptat un ton ironic, aproape neînțelegător, la Forumul Economic Mondial de la Davos săptămâna aceasta, despre încetineala livrărilor de arme:
„Urmăm acest lucru cu răbdare strategică. Nu înțeleg de ce este atât de dificil.”
Președintele, Volodymyr Zelenskiy, a simțit că reticența germană provine din dorința de a reface relațiile cu Putin, odată ce războiul se încheie.
„Indiferent ce face statul rus, există cineva care spune: „Să luăm în considerare interesele lui”, a spus Zelenski.