Putin ar putea să nu fie descurajat doar cu acuzaţia de crime de război

Share

Vladimir Vladimirovici Putin nu ar putea să fie descurajat numai cu ajutorul acuzaţiilor privind crime de război în Ucraina.

Într-o săptămână care a dezvăluit amploarea atrocităților ruse împotriva civililor ucraineni, un atac fără discernământ asupra gării kramatorsk, de vineri, a părut să ofere cel mai puternic indiciu de până acum că președintele Vladimir Putin rămâne nedescurajat în ofensiva sa, chiar dacă se confruntă cu perspectiva unor acuzații de crime de război.

Două rachete au lovit Gara Kramatorsk, din estul Ucrainei, ucigând cel puțin 50 de persoane și rănind aproape 100, în timp ce civilii așteptau să plece în părți mai sigure ale țării.

Ucraina a cerut ca Rusia să fie pedepsită pentru bombardamente și pentru toate crimele de pe teritoriul lor. Kremlinul a negat că este responsabil pentru atacul de la Gara Kramatorsk.

Imagini devastatoare și mai multe relatări locale, despre uciderea în masă și torturarea civililor, au ieșit la lumină în această săptămână, în principal din orașele Bucha, Irpin și Hostomel, chiar în apropierea Kievului.

Numai în Bucha, imaginile prin satelit a gropilor comune par să coroboreze afirmațiile primarului, conform cărora peste 300 de persoane au fost ucise în mod deliberat, în oraș, de soldații ruși.

Pe străzile de acolo, unele cadavre au fost găsite cu mâinile legate la spate, sugerând execuţia. Alții par să fi fost uciși în timp ce încercau să fugă pe coridoarele umanitare.

Kremlinul a negat orice implicare în aceste atacuri, în ciuda dovezilor bine documentate, care arată contrariul.

Aliații occidentali și grupurile pentru drepturile omului s-au adunat pentru a denunța atacurile civile fără discriminare.

Miniștrii de externe G7 au răspuns la știrile venite din Bucha și din alte părți, afirmând că suțin și salută eforturile de investigare a potențialelor crime de război și crime împotriva umanității, comise de forțele ruse.

„Masacrele din orașul Bucha și din alte orașe ucrainene vor fi înscrise pe lista atrocităților și încălcărilor grave ale dreptului internațional, inclusiv ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului, comise de agresor, pe teritoriul ucrainean”, se arată într-un comunicat comun.

Dar nu toată lumea este convinsă că astfel de măsuri vor fi suficiente pentru a descuraja Kremlinul de la atacul său.

„Este dificil de știut dacă amenințarea răspunderii juridice pentru crime de război cântărește în mintea conducerii militare sau politice ruse, inclusiv a lui Putin”, a declarat Shelley Inglis, director executiv al Centrului pentru Drepturile Omului de la Universitatea din Dayton.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că atacurile conduse de Kremlin au echivalat cu un genocid și a cerut celor responsabili să formuleze acuzații de crime de război, în fața unui tribunal precum cel instituit la Nürnberg, Germania, după al Doilea Război Mondial.

Între timp, Putin continuă să nege că forțele ruse vizează civili – în ciuda dovezilor care sugerează contrariul – susținând o realitate alternativă, a Ucrainei ca agresor, și insistând că Kievul a fabricat dovezi ale crimelor de război.

Aceasta chiar dacă înregistrările prin satelit ale străzilor cu cadavre împrăştiate, din Bucha, datând de la jumătatea lunii martie, când orașul era sub ocupație rusă, contracarează afirmațiile Moscovei.

Între timp, investigațiile privind presupusele crime de război continuă sub conducerea Curții Penale Internaționale, susținută de aliații occidentali.

Strângerea de probe pentru astfel de crime este un proces lung și complex, fără nici o garanție că Putin sau alți autori vor fi urmăriți în cele din urmă.

Din punct de vedere istoric, puțini șefi de stat au fost vreodată trași la răspundere pentru crime de război sau crime împotriva umanității și nici unul în timp ce era la putere.

Ca atare, amenințarea cu investigarea crimelor de război poate să nu fie un factor suficient de descurajare, pentru Kremlin.

Inglis, de la Universitatea din Dayton, a spus că astfel de procese ar putea „să ridice miza politic” pentru alianța occidentală și să submineze și mai mult poziția Rusiei pe scena mondială, făcând „mai dificilă imaginarea unei căi prin care rușii și Putin își pot negocia ieșirea”.

Alții sunt însă mai puțin optimiști că evenimentele recente, oricât de brutale, vor aduce o încheiere războiului.

„Condamnările internaționale sau amenințările cu crime de război vor avea un efect redus asupra comportamentului Rusiei. Acest lucru nu este nimic nou pentru ei”, a declarat Bob Latiff, președinte la Universitatea Notre Dame, citând infracțiunile asemănătoare anterioare făptuite de ruşi, în Siria și Cecenia.

„La fel ca și alții, mă tem că războiul nu va înceta curând”, a adăugat Thomas Kuehne, profesor la Universitatea Clark, conform CNBC.

„Istoria războiului și a crimelor de război din ultimii peste 100 de ani arată în mod constant că crimele de război, precum cele pe care le vedem acum, sunt comise cu intenție și în deplină conștientizare a șocului pe care îl evocă.

Și suntem șocați, dar, din păcate, suntem și obișnuiți să asistăm la astfel de crime și la consecințele lor”, a spus el.

Share