home CORUPTIE, POLITICA Pavelescu: „Regimentele #rezist şi Reţeaua Soros au vrut să ocupe Guvernul”

Pavelescu: „Regimentele #rezist şi Reţeaua Soros au vrut să ocupe Guvernul”

Share

Aurelian Pavelescu, omul care a transformat rămăşiţele PNŢCD în remorca PSD, reia teza loviturii de stat încercată la evenimentele din 10 august 2018.

Pavelescu susţine că protestatarii au dorit dărâmarea Guvernului prin violenţă. Pavelescu a încheiat numeroase alianţe în ţară cu PSD, pentru alegerile locale.

„Au fost implicate grupurile de influenţa care controlează instituţiile de forţă, partidele politice atunci în opoziţie, reţeaua Soros şi cea mai mare parte a mass-media. (…) Acţiunea a fost organizată cu participarea cvasi-unanima a regimentelor #rezist, numărul real al celor veniţi din afară la miting fiind nesemnificativ. Sloganurile explicite ale acţiunii n-au fost protestul, ci ocuparea guvernului”, afirmă Pavelescu.

„10 AUGUST 2018 – ZIUA MINCIUNII La 10 august 2018 a fost organizată o acţiune de dărâmare a guvernului prin violenţă, sub steagul fals al diasporei. Au fost implicate grupurile de influenţa care controlează instituţiile de forţă, partidele politice atunci în opoziţie, reţeaua Soros şi cea mai mare parte a mass-media. Prin comportamentul de încurajare şi refuz de a-şi exercita atribuţia constituţională de ‘mediator’, dar şi solicitarea de pedepsire a jandarmeriei pentru că a pus capăt acţiunii ilegale, implicarea lui Klaus Iohannis nu poate fi tăgăduita.

Acţiunea a fost pusă în scena public cu cel puţin două luni înainte, când toate posturile de televiziune aservite şi reţelele de socializare asociate au început în mod sistematic acţiunea de incitare. Pretextul a fost nemulţumirea (justificată) a diasporei, o cauză credibilă, dar că steag fals, pentru că acţiunea a fost organizată cu participarea cvasi-unanima a regimentelor #rezist, numărul real al celor veniţi din afară la miting fiind nesemnificativ. Sloganurile explicite ale acţiunii n-au fost protestul, ci ocuparea guvernului. Vectorii principali şi publici de incitare au cerut expres jandarmilor, înainte cu câteva zile, să nu se opună, să pactizeze cu manifestanţii şi să-i lase să intre în guvern – încă o dovadă a scopului direct al acţiunii organizate.

Derularea evenimentelor a fost în acest sens, atacurile concertate asupra jandarmilor cu scopul de intrare în clădirea guvernului fiind văzute de întreaga ţară. Acele atacuri n-au fost forme de protest, de furie spontană împotriva autorităţii generice, ci acţiuni de tip insurgent, cu scopul ocupării clădirii guvernului. Atacurile au avut loc în valuri şi gradual.

Tentativa de linşare a jandarmeritei şi deposedarea ei de armă de foc cu muniţie letală, ceea ce a creat un pericol iminent asupra vieţii jandarmilor şi civililor pasinici, a fost momentul cheie în care s-a luat decizia ”restabilirii ordinii publice”. Ceea ce nu înţeleg cei de bună credinţă, căzuţi sub impresia manipulării, este chiar sensul legal al ”restabilirii ordinii publice”: evacuarea Pieţei Victoria! Prin urmare, nu o acţiune de respingere a protestatarilor, ci o acţiune de evacuare totală, pentru eliminarea oricărui pericol: de aceea au fost evacuaţi din piaţa inclusiv protestatarii paşnici – evident, nu se mai putea face diferenţa, în condiţiile în care atacatorii se foloseau de aceşti protestatari că de scuturi umane şi modalitate de deghizare a acţiunilor concertate.

Restabilirea ordinii publice s-a realizat potrivit legii, cu efectuarea somaţiilor legale şi gradual. După primirea ordinului şi efectuarea somaţiilor, jandarmii aveau obligaţia să evacueze piaţa în forţă, fără nicio excepţie. Cei care nu s-au supus somaţiilor au suferit rigoarea legii, iar nu abuzul jandarmilor. Reamintesc că mitingul nu a fost autorizat, iar după ora 23,00 mitingurile sunt interzise de lege.

Ordinul Preşedintelui României către Procurorul General (torţionarul Augustin Lazăr) de a deschide dosar penal jandarmilor, situaţie nemaiîntâlnită în ultimii 30 de ani, şi conformarea lui Lazăr, au fost acţiuni de răzbunare la adresa jandarmilor şi acoperire a adevăratei naturi a protestului prin culpabilizarea jandarmilor în mod mincinos. Minciuna este susţinută şi astăzi de cei interesaţi, tocmai pentru a-şi ascunde complicitatea şi vinovăţia, încălcarea principiilor democraţiei constituţionale. Adevărul va ieşi la lumină!”, a scris Pavelescu, pe Facebook.

Curtea de Apel Bucureşti va dezbate luni cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva şefilor Jandarmeriei în dosarul ’10 august’. Săptămâna trecută, CAB a amânat pentru luni discutarea acestei cereri.

Conform deciziei instanţei, şefii Jandarmeriei implicaţi în acest caz vor fi citaţi să se prezinte luni la proces.

Marţea trecută, procurorul şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului ”10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.

Soluţia de redeschidere a anchetei trebuie aprobată de un judecător, după care dosarul va fi preluat de Parchetul Militar.

Dacă magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti va aproba ordonanţa DIICOT, se va redeschide urmărirea penală faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Romane; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Şindile, fost şef al Jandarmeriei Romane; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirica, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Aceştia vor fi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals.

În ordonanţa de redeschidere a anchetei, Giorgiana Hosu explică faptul că procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul ”10 august” şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii.

Giorgiana Hosu arată că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar, însă ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.

De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali – şi anume Carmen Dan, Speranţa Cliseru, Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan. În plus, spune Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar.

Share