home EVENIMENT, POLITICA Magistraţii cer puterii anularea modificărilor la Legile Justiţiei

Magistraţii cer puterii anularea modificărilor la Legile Justiţiei

Share

Magistraţii revin cu noi solicitări la adresa puterii politice. 1000 de judecători și procurori susțin, cu titlu individual, Apelul adresat de Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” puterii executive și puterii legislative să promoveze/adopte un proiect de lege prin care să modifice imediat legile justiției (în acord cu avizele Comisiei de la Veneția și Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni și rapoartele Comisiei Europene și GRECO), potrivit unui comunicat de presă.

DONEAZĂ ACUM





PENTRU PRESA INDEPENDENTĂ!

Cele trei asociații cer puterii legislative și puterii executive să modifice imediat legile justiției, în acord cu avizele Comisiei de la Veneția și Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni și rapoartele Comisiei Europene și GRECO.

Comunicatul integral:

La referendumul din 26 mai 2019, printr-un vot istoric, poporul român s-a exprimat în favoarea statului de drept, dar și împotriva modificărilor legislative extrem de toxice pentru bunul mers al justiției, adoptate în ultima perioadă, criticate sever de toate organismele internaționale relevante.

Este inadmisibil ca, în anul 2019, independența justiției și statutul magistraților să fie puse la îndoială prin modificări legislative retrograde, de natură să atragă sancțiuni internaționale imediate pentru statul român.

Pentru evitarea unei astfel de situații și pentru prezervarea statului de drept, Parlamentul și Guvernul Român trebuie de urgență să promoveze și să adopte un act legislativ prin care toate recomandările entităților internaționale enumerate anterior să fie aplicate fără excepție și fără artificii care să aducă atingere esenței lor.

Astfel, solicităm puterii legislative și puterii executive să pună în practică imediat următoarele modificări legislative:

1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;

2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;

4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială;

8 Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.

9. Revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;

10. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre ex., introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluționarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel etc.);

11. Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Citeşte şi
Magistraţii protestatari refuză să negocieze ceva cu Viorica Dăncilă şi spun că mai întâi Guvernul
Judecătorul clujean Cristi Danileţ anunţă că magistraţii vor organiza luni proteste. Judecătorii şi procurorii din
Presedintele ALDE Botosani, Liliana Mincă, a dat vina pe PSD pentru rezultatul prost obtinut de
Fuga lui Plaho capătă aspecte groteşti. Un barbat a fost surprins iesind din sediul Guvernului
Fostul premier Iurie Leancă, membru al Gruparii Plahotniuc, a plecat si el din Moldova, a
Cinci avioane private au decolat de pe Aeroportul International Chisinau la scurt timp dupa ce
Ce înseamnă implicarea preşedintelui Klaus Iohannis în Republica Moldova? Anunţul demisiei guvernului controlat de oligarhul
Mama lui Radu Mazăre a declarar, după ce l-a vizitat la Penitenciarul Rahova, că s-ar
Biroul Electoral Central (BEC) i-a răspuns președintelui Curții Constituționale (CCR), Valer Dorneanu, în legătură cu
Giani Stan, în calitate de procuror-șef al Secției pentru Investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ), a
Share