SURSA: Ochiul care râde
După două săptămâni de absenţă auto-motivată, azi am fost iar la revoluţie. La Montreal, se ţine revoluţie pentru Roşia Montană în fiecare duminică, de la 2 la 4 după-amiaza, în faţa Consulatului României, pe 1010 Sherbrook Ouest.
N-am fost toţi, dar am fost. Şi cred eu că asta e ideea: să fim, pentru că altfel trece istoria pe lângă noi şi ne prinde viitorul şi cu pantalonii în vine, şi cu sentimentul vinovăţiei că n-am făcut nimic să fie altfel.
• citeşte şi: Grădina botanică din creierele lui Ponta şi Dragnea
Doamna care-i transmitea lui Ponta pe un afiş handmade că nu e nimic rău ca România să fie o grădină botanică a fost (pe bune, Ponta, ce-o fi fost în capul tău?!). Răcită cobză, sub antibiotic, dar a fost. Zgomoţind cu o jucărie de lemn personalizată patriotic şi făcută tot artizanal – ne-a spus – la Sibiu. Şi cu steguleţ prins în par. Bifat.
Cât despre poster, a început să i se lase tuşul din litere, să aibă istorie. Tocmai azi după-amiază s-a găsit să vină toamna la Montreal. Cu ploaie cu tot. Asta ne-a făcut să adăugăm la repertoriul de strigături una nouă: “Plouă, ninge, uniţi vom învinge!“. Aşa să fie!… citeşte aici tot reportajul din Montreal