home POLITICA, Rep. MOLDOVA IRES: Cauzele esecului referendumului

IRES: Cauzele esecului referendumului

Share

Rezultatele sondajului IRES asupra referendumului, realizat in Chisinau, ca exit-poll, la iesirea de la urne, arata cauzele esecului votului din Republica Moldova pro sau contra alegerii directe a presedintelui. Dupa cum se stie, alegerea directa de catre populatie a sefului statului a fost respinsa, in urma votului de duminica, pentru ca la urne nu s-au prezentat destui votanti.

IRESCOP EXIT-POLL REFERENDUM

Peste 90% dintre cei chestionati sunt pentru alegerea directa a presedintelui Republicii Moldova. 56% dintre subiecti sunt indecisi: inca nu au hotarat cu cine ar fi votat la niste alegeri prezidentiale. Aproape 21% au declarat ca au pe cineva pe care vor sa-l voteze, iar 23% au refuzat sa raspunda la intrebare.

FOTO: Eleonora Lisnic despre lumea din jur

Cel putin in Chisinau, unde a avut loc exit-poll-ul, se pare ca Alianta pentru Integrare Europeana are majoritatea covarsitoare a voturilor exprimate, dar trebuie totusi sa tinem cont ca Partidul Comunist si-a indemnat sustinatorii sa nu se prezinte la referendum, deci faptul ca numai 5,2% dintre subiecti au declarat ca voteaza comunistii este explicabil.

Este foarte vizibil cine a spus da la referendum si cine anume nu. Pro-europenii vor vot direct pentru presedinte, comunistii, care propavaduiesc apropierea de Moscova, nu agreeaza ideea.

Devine astfel foarte straniu cum una dintre ideile directoare ale democratiei de tip occidental european, domnia parlamentarismului, este manipulata si folosita de Kremlin pentru a-si servi interesele in fostele state satelit din fostul lagar sovietic.

Corect este insa sa realizam si diferentele dintre republicile parlamentare vest-europene, cum este Islanda, spre exemplu – o insula cu foarte putini locuitori, care, pana la actuala depresiune globala cel putin, a fost prospera, plasata geopolitic in plin bloc militar NATO, si Republica Moldova – un stat artificial, creat de Uniunea Sovietica in nord-estul Romaniei, cu mult mai multi locuitori si o situatie economica ce ar putea fi caracterizata usor drept subdezvoltare.

FOTO: Radio Europa Libera

La fel de interesant este cum chisinauenii se orienteaza, pare-se, spre versiunea moderata, in ceea ce priveste optiunea la niste prezidentiale directe: Vlad Filat (42,2%), in timp ce radicalul proroman Mihai Ghimpu (22%) este de-abia pe a treia pozitie, iar Marian Lupu (24,6%) pe a doua. Spre bucuria Mamei Rusia.

Au fost intervievati 9832 votanti, fata in fata, la iesirea de la vot, de la 133 de sectii. Marja de incredere este de ±1,0%, la un nivel de incredere de 95%.

Una peste alta, acest referendum trimite AIE in impas politic.

Share