Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat în parteneriat cu G4Media.ro un proiect dedicat fenomenului fake news, un pericol tot mai prezent şi în spaţiul public românesc.
IPP şi G4Media îşi propun să arate care sunt mecanismele de operare
Aproape 70% dintre respondenţi unui sondaj Eurobarometru, realizat în 2018, consideră că au fost expuşi cel puţin o dată pe săptămână unor ştiri mincinoase sau care, în cel mai bun caz, prezintă realitatea în mod distorsionat. Iar 85% afirmă că propagarea acestui tip de informaţii reprezintă o problemă.
„Demersul nostru (materiale de informare, cercetare, dezbateri) îşi propune să arate care sunt mecanismele de operare în noua realitate, cum putem identifica dezinformarea şi care sunt instrumentele de care dispunem în combaterea ei”, a declarat directorul IPP, Adrian Moraru.
Fiind un teritoriu vast, fake news se manifestă şi are impact pe multiple direcţii.
IPP: Câmpul de luptă este politica
Una dintre zonele sensibile, potrivit lui Adrian Moraru, directorul IPP, este cea a deciziilor politice sau, în general, a celor luate la nivelul aparatului de stat. „Sunt oameni din mediul politic care încep să ia decizii în baza unor informații din afară”, a declarat Moraru, vineri, la lansarea proiectului.
Iar forţa fake news poate fi suficient de mare pentru a afecta percepţii şi decizii de cel mai înalt nivel. Unul dintre experţii de la IPP angrenaţi în proiectul de monitorizare a propagării informaţiilor false în mediul online este Alexandra Johari.
Potrivit acesteia, în România, de exemplu, fake news poate afecta orientarea strategică a ţării, erodând pilonii principali pe care se sprijină aceasta: parteneriatul României cu NATO şi SUA, ori calitatea de membru UE.