Ministerul Justiţiei propune ca înregistrările serviciilor de informații, pe baza mandatelor de siguranță națională, să poată fi folosite ca probe, în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupţie.
Curtea Constituțională a declarat în urmă cu doi ani neconstituțională o prevedere similară din CPP.
Totuși, Curtea a lăsat atunci o portiță Guvernului, pentru o reglementare ulterioară, arătând în motivarea deciziei că, ”prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate”.
Altfel spus, dacă Guvernul stabilește o procedură de contestare la dispoziția inculpaților, utilizarea înregistrărilor SRI în procesele penale devine constituțională.
Întrebat cum se împacă modificarea propusă la Codul de Procedură Penală, cu decizia CCR, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a declarat pentru G4Media.ro că, prin soluția propusă, Ministerul Justiției ”încearcă să răspundă criticii CCR și să introducă o procedură de contestare a probelor, care lipsea”.
Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală introduce articole noi, referitoare la informarea persoanei supravegheate.
Astfel, în cel mult 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris pe fiecare persoană supravegheată, despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost dispusă în privința sa.
În termen de 20 de zile de la primirea informării, persoana supravegheată are dreptul de a solicita procurorului să-i aducă la cunoștință conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate, precum și să-i asigure ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică.
Potrivit proiectului de lege, legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.