În grădina ei din Ucraina de vest, Ivanna Kuziv, o contabilă pensionară de 60 de ani, adună un braț de narcise galbene și clopoței, pentru a le vinde la piață.
Este o pură coincidență că florile din grădina ei sunt în culorile drapelului național, în această săptămână, spune ea.
„Dar îmi place. Este în onoarea Ucrainei”.
De când Rusia și-a invadat țara, în februarie, populația orașului Vynnyky a scăzut. Multe mame și copii au fugit în străinătate, lăsând bărbații în urmă, să lupte. „Oamenii sunt anxioși”, spune Ivanna.
Dar primăvara nu așteaptă, iar grădina pe care a moștenit-o de la străbunica ei este în floare. În majoritatea zilelor săptămânii, Kuziv taie niște narcise, le aruncă într-o găleată plină cu apă și se duce în oraș, să le vândă.
Copiii ucraineni sunt învățați că steagul național este în două culori, una reprezentând cerul albastru, iar cealaltă un câmp de grâu.
În Lviv, acele nuanțe au devenit omniprezente – în steaguri fluturate blocate, în ușile mașinilor, în găluște și prăjituri patriotice servite în restaurante, dar și în buchete de flori.
În centrul orașului, două femei în haine lungi aduc ciorchini de șofran și margarete indigo, la o înmormântare militară foarte frecventată, de la Catedrală.
Printre zecile de bărbați și femei care merg în tăcere, un militar ține în pumn lalele de ambele culori.
Pe peronul gării, un soldat în vârstă de 22 de ani așteaptă nerăbdător cu 101 lalele galbene legate în panglică albastră, pentru ca iubita pe care nu a mai văzut-o de două luni să ajungă din răsăritul aflat în luptă.
Olga Fityo-Styslo vinde două tipuri de narcise la piața de flori, unul de culoarea lor naturală, cealaltă nuanțată după ce s-a hrănit cu un amestec de apă și cerneală bleumarin.
„Avem un război în curs, iar culoarea steagului este albastru și galben”, spune ea. „Dar, din moment ce nu există flori albastre, la începutul primăverii, am decis să dau un pic de ajutor naturii”.
Doamna de 55 de ani, care vinde flori la piață din anul 1996, a spus că a încetat să lucreze câteva zile după izbucnirea războiului.
Când s-a întors, la începutul lunii martie, a fost surprinsă să aibă atât de mulți clienți. Populația orașului se înmulţise cu familii care scăpaseră cu foarte puține lucruri, din estul și sudul Ucrainei, alungate de război.
„Au fost mulți oameni strămutați și au vrut flori”, spune ea. „În ele, ei găsesc unele lucruri pozitive”.
Chiar și atunci când nu sunt culorile națiunii, petale strălucitoare sunt peste tot, în orașul de vest.
Un ofițer medical aflat în concediu așteaptă ca prietena ei să scoată bani, de la un bancomat, legănând un buchet imens de fucsia, trandafiri și lalele. Este ziua prietenului și ei pleacă la plimbare.
La poalele unui monument al Fecioarei Maria, o bătrână se roagă în fața borcanelor cu lalele roz. Statuia a fost înconjurată de schele, dar cei care încearcă să o protejeze de bombardamentele rusești par să fi rămas fără saci de nisip.
Dar afacerea cu flori nu mai este la fel de bună ca înainte, spune florarul Myroslava Kumechko. Pe lângă gălețile de narcise, doamna de 40 de ani spune că 70% din afacerea ei de dinainte de război provenea din botezuri, aniversări și nunți.
Dar acest venit a dispărut acum și ea nu poate sta la piață prea mult timp, pentru că trebuie să ajungă acasă, la cei trei copii ai săi, care studiază online. „Nu mai e ca înainte”, spune ea.
Şi mai este şi preşedintele Volodimir Zelenski, care încurajează naţiunea, în felul său stenic: