Vladimir Putin este pus în faţa unei alegeri în oglindă cu cea pe care a înţeles-o şi contracarat-o la începutul anilor 60 preşedintele american JF Kennedy.
Reflectând asupra Crizei Rachetelor din Cuba, președintele John Kennedy a avertizat că puterile nucleare „trebuie să evite acele confruntări care duc adversarul la alegerea unei retrageri umilitoare sau a unui război nuclear”.
Confruntarea cu președintele rus Vladimir Putin, în privința Ucrainei, nu reflectă încă momentul-limită care a adus Uniunea Sovietică și Occidentul în pragul Armaghedonului, în octombrie 1962.
Însă logica lui Kennedy răsună, pe măsură ce Putin este pus la colț, de dezastrul strategic al războiului său, generat de rezistența eroică a Ucrainei, cu ajutorul aliat extraordinar, de miliarde de dolari, în arme și muniții.
Președintele Joe Biden, care a declarat întotdeauna că obiectivele sale sunt să ajute Ucraina să se apere și să evite o escaladare directă cu Putin, care ar putea duce la un război nuclear, pare să fi analizat avertismentul lui JFK.
La o strângere de fonduri în Potomac, Maryland, luni seară, Biden a spus că este îngrijorat că Putin nu a conceput încă o ieșire din război, în ciuda naturii analitice a fostului ofițer KGB.
Înalți oficiali de securitate națională, între timp, admit că nu știu încă ce fel de succes progresiv al Rusiei, în estul și sudul Ucrainei, i-ar permite lui Putin să declare un fel de victorie și să detensioneze războiul, a raportat Kaitlan Collins, de la CNN.
Toate acestea sunt motive de îngrijorare. Dar este unul care pare oarecum discordant cu politica SUA. La urma urmei, scopul declarat explicit al Washingtonului, în sprijinirea Ucrainei, este ca Putin să piardă războiul.
Biden a cerut Congresului 33 de miliarde de dolari, pentru a trimite ajutoare militare și de altă natură Ucrainei, iar Camera a votat pentru adoptarea unui proiect de lege pentru o stipendie de aproximativ 40 de miliarde de dolari.
Washingtonul inundă câmpul de luptă cu rachete antitanc și antiaeriene, radare, drone, artilerie și obuziere.
Această abordare occidentală agresivă, progresul lent al războiului de uzură al lui Putin și lipsa oricărui efort diplomatic, de a pune capăt războiului, înseamnă că este aproape sigur că liderul rus va fi înclinat și mai mult spre un gest periculos.
Singura opțiune de ieșire a lui Putin, în acest moment, pare a fi o capitulare și o recunoaștere tacită că efortul occidental, combinat cu curajul ucrainean aprig, l-au învins – o poziție care ar fi imposibil de adoptat din punct de vedere politic.
Cât de departe ar merge Putin?
Nu există un consens real asupra a ceea ce Putin ar putea face dacă este disperat. Deși nu împărtășește viziunea logică și exactă a Washingtonului, că pierde războiul, nu există nici un indiciu că ar risca o confruntare nucleară la scară largă, testând hotărârea occidentală.
Câțiva înalți oficiali americani și-au exprimat în mod public teama că Putin ar putea ajunge la arme nucleare tactice cu randament scăzut, pe câmpul de luptă, ca alternativă la o înfrângere umilitoare în Ucraina.
A existat o oarecare ușurare în această privință marți, când directorul informațiilor naționale, Avril Haines, a declarat unei comisii a Congresului că opinia SUA este că nu există „un potențial iminent ca Putin să folosească arme nucleare”.
Iar directorul Agenției de Informații pentru Apărare, generalul Scott Berrier, a spus că evaluarea include și dispozitive tactice sau de luptă.