De ce nu am avut un Vaçlav Havel

Share

Zilele acestea am auzit din nou acelaşi refren, care s-a plăsmuit în anii 90, după ce s-au risipit aburii Revoluţiei: nu am mers cum ne doream (unii dintre noi, cei deja vaccinaţi cu serul democraţiei) pentru că nu am avut şi un Vaçlav Havel.

The Guardian

Eu cred că este o mare eroare de logică. În spatele lui Vaçlav Havel, apariţiei lui, succesului său în societatea civilă cehoslovacă, se află o întreagă cultură socială şi politică, a cărei exflorescenţă a fost posibilă încă din anii 70, pentru că niciodată regimul lui Edward Gierek nu a fost o dictatură stalinistă, ci numai un regim autoritar comunist.

Prin aceasta înţelegem de la faptul că în anii în care la noi Ceauşescu acapara puterea, universul ideilor intelectuale, literalmente tot, aneantizând aproape orice fărâmă de disidenţă, în afara celei protejate de Kremlin, la cehi exista o trupa, Plastic People of the Universe, care a făcut furori în undergroundul praghez în anii în care Phoenix se lupta sa existe.

Pe lângă marele Phoenix, bieţii cehi ai lui Milan Hlavsa erau însă o trupă obscură, care glosa din Frank Zappa şi Velvet Underground. Interzicerea lor a declanşat o revoltă extraordinară în cercurile beomei pragheze. La revoltă a participat şi tânărul disident Havel.

Ce s-a întâmplat la noi atunci când Phoenix a fost interzis? A reacţionat public cineva? Istoria nu a memorat un astfel de gest, măcar unul. “Canarul”, “Ar vrea un eschimos”, “Negru Vodă” au devenit imnele mute al celor care comunicau, prin semne metaforice, lucruri pe care nu puteau să le exprime explicit, de teamă să nu fie ascunşi de omniprezenta Securitate.

Ulterior, Havel avea să-şi scrie piesele de teatru şi articolele critice la adresa regimului comunist în puşcărie… la o maşină de scris electronică! În timp ce la noi Gheorghe Ursu murea aproape neştiut de nimeni, iar despre ultimii reprezentanţi ai rezistenţei anticomuniste din munţi nu se ştia aproape nimic, aşa de eficient erau trimişi în neant.

Cam atât despre diferenţa dintre o dictatură stalinistă şi un regim autoritar comunist. În România au existat mulţi intelectuali autocefali, capabili să joace un rol analog celui avut de cehul Havel. Nu trebuie să îndoim nici măcar pentru un moment de acest lucru.

Societatea românească însă nu a fost pregătită pentru un om de factura lui Havel. Care poate că trăieşte şi acum printre noi, anonim, neştiut de nimeni. Societatea românească nu este nici acum pregătită pentru un Havel român.

Share