Totul pare un joc, la început. Utilizatorii verificați ai aplicației mobile guvernamentale din Ucraina sunt întâmpinați cu opțiuni ilustrate de pictograme ale căștilor și țintelor militare.
Un anunţ automat vă ajută să „raportați mișcările trupelor ruse, în zona dvs.” și recompensează, cu un emoji cu brațul îndoit.
„Ține minte”, spune mesajul. „Fiecare dintre fotografiile tale din acest bot înseamnă un inamic mai puțin.”
O altă opțiune din meniu, ilustrată de o picătură de sânge, îi determină pe ucraineni să raporteze și să trimită imagini cu crime de război, în locuri asociate acum cu atrocități oribile: Bucha, Irpin, Gostomel.
Acest chatbot, creat de Ministerul Digital al Ucrainei și denumit „e-Enemy”, este unul dintre o jumătate de duzină de instrumente digitale pe care guvernul le-a creat pentru a participa și a corobora dovezile presupuselor crime de război.
De la începutul invaziei, oficialii ucraineni, avocații și grupurile pentru drepturile omului s-au străduit să creeze noi modalități de catalogare și verificare a sumelor de videoclipuri, fotografii și relatări ale martorilor oculari, despre comportamentul criminal al forțelor ruse.
Ucraina a adaptat aplicații guvernamentale populare pentru a le permite cetățenilor să documenteze daunele aduse caselor lor, a folosit software de recunoaștere facială pentru a identifica oficialii militari ruși în fotografii și a lansat noi instrumente, pentru a ghida utilizatorii, prin procesul de etichetare geografică și marcare temporală a filmărilor, în speranța că poate ajuta autoritățile să-i tragă la răspundere pe făptuitori.
Rezultatul este un efort sistematic, diferit de oricare din istoria războiului modern, spun experții. Crowdsourcing-ul de dovezi digitale a crimelor de război de la martori a fost făcut în alte conflicte, dar „utilizarea informațiilor open-source, ca dovezi în cazul Ucrainei, poate fi la un nivel cu totul diferit”, spune Nadia Volkova, director al Consultanței juridice ucrainene Grup și un membru al unei alianțe a organizațiilor ucrainene pentru drepturile omului, numită coaliția 5AM.
Numit după momentul în care invazia rusă a început, pe 24 februarie, grupul antrenează voluntari, pentru a documenta mărturiile martorilor oculari și pentru a colecta, păstra și verifica dovezi, în conformitate cu protocoalele internaționale.
Scopul nu este doar de a obține dreptate pentru victime, spune Volkova, „dar și de a contribui la dezvoltarea dreptului internațional și la utilizarea informațiilor open-source, ca probe, în cazuri complexe”.
Aplicațiile, chatboții și site-urile web concepute de oficiali ucraineni clasifică diferite tipuri de crime de război și încălcări ale drepturilor omului și toate se alimentează într-o bază de date centralizată, creată de biroul procurorului general al Ucrainei.
Acestea includ uciderea sau rănirea civililor de către ruși; violența fizică sau închisoarea; refuzul asistenței medicale; jefuirea; și confiscarea proprietăților de către forțele de ocupație.
Utilizatorii verificați sunt rugați să raporteze violența împotriva personalului medical sau a clerului religios; deteriorarea infrastructurii civile; utilizarea echipamentului militar în zone rezidențiale.
Rapoartele de la chatbot, precum „e-Enemy”, sunt de asemenea transmise Armatei și au determinat forțele ucrainene să lanseze atacuri cu succes, asupra pozițiilor rusești, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Un site web creat de biroul procurorului general al Ucrainei, warcrimes.gov.ua, a primit peste 10.000 de probe detaliate de la cetățeni, a declarat un oficial pentru TIME.
Eforturile guvernului sunt susținute de o legiune de grupuri externe pentru drepturile omului, cetățeni, voluntari cibernetici, oficiali militari pensionați, jurnaliști și analiști open-source cu experiență în documentarea acestui tip de dovezi, în conflicte anterioare.
Unde vor ajunge toate acestea nu este încă clar. Cazurile internaționale de crime de război sunt dificil de urmărit penal. Eforturile de succes sunt de obicei construite pe dovezi criminalistice tradiționale, mărturii și documente ale martorilor.
Dar oficialii ucraineni spun că scopul utilizării instrumentelor digitale, pentru a colecta dovezile atrocităților rusești, se extinde cu mult dincolo de un proces pentru crime de război, de la Haga.
Ei îl văd ca pe o apărare împotriva unui val de dezinformare rusă, inclusiv a afirmațiilor oficialilor de rang înalt de la Kremlin, că ororile de la Bucha sau Mariupol sunt false sau puse în scenă.
Și ei cred că vor crea o înregistrare istorică, care va ajuta la tragerea la răspundere a celor vinovați și la restituirea victimelor.
Mykhailo Fedorov, ministrul ucrainean al transformării digitale, spune că colectarea și utilizarea așa-numitelor „dovezi cetățenești” de către țară este o altă modalitate prin care Ucraina reinventează războiul modern.
„Acest război a fost cea mai radicală schimbare în război de la al Doilea Război Mondial, cel puțin în Europa”, a spus Fedorov, pentru revista Time.
„Dacă te uiți la ceea ce s-a întâmplat în războiul cibernetic, am schimbat practic manualul peste noapte… Cred cu tărie că vom putea schimba modul în care este administrată justiția internațională și după acest război.”
Cum colectează ucrainenii dovezi digitale
La câteva săptămâni de la începutul războiului, o coloană de vehicule blindate rusești cu lansatoare de rachete a bubuit într-un cartier de lângă Herson, în sudul Ucrainei.
În timp ce trecea pe lângă o intersecție, personalul ministerului digital al Ucrainei din Kiev a urmărit cum chatbot-ul „e-Enemy”, care este monitorizat 24/7, s-a aprins cu zeci de rapoarte, de la ferestrele rezidenților, bloc cu bloc.
„Aproape fiecare apartament ne-a trimis un raport”, își amintește Fedorov. „Așa că le-am putea geolocaliza în aproape fiecare apartament de pe acele două străzi.”
De la începutul invaziei, ministerul lui Fedorov a încurajat cetățenii să vadă aplicațiile guvernamentale de pe telefoanele lor, ca instrumente esențiale, în timpul războiului.
Ucrainenii le pot folosi pentru orice, de la aplicarea pentru fonduri de relocare, până la raportarea acțiunilor forțelor ruse.
Însă oficialii guvernamentali și-au dat seama rapid că proiectul lor de dinainte de război, de a digitiza serviciile guvernamentale ale țării – cererile de pașapoarte, înregistrarea nou-născuților – devenise acum un instrument neprețuit pentru documentarea crimelor de război.
Aplicațiile pe care le înființaseră nu numai că le-au oferit milioanelor de ucraineni o linie directă către Guvern și Armată, prin dispozitivul lor din buzunare, dar le-au verificat automat identitățile.
Pentru a raporta orice prin chatbot-ul e-Enemy, utilizatorii trebuie să se conecteze printr-un portal lansat în anul 2020, care le permite ucrainenilor să partajeze documente digitale de identificare pe smartphone-urile lor, pentru mai mult de 50 de servicii guvernamentale.
Peste 17 milioane de ucraineni – aproximativ 40% din populație – folosesc aplicația, potrivit Fedorov.
„Folosim autentificarea riguroasă pentru a elimina conținutul fals, astfel încât să știm cine este persoana din spatele raportului”, spune el.
Un exemplu de interacțiune împărtășită cu Time arată emoji-uri și săgeți care ghidează utilizatorii printr-o serie de solicitări automate: mai întâi să vă asigurați că sunt în siguranță, apoi să le spună să-și concentreze camera asupra acțiunilor inamicului, să înregistreze videoclipuri de până la un minut și să atașeze un marker temporal și localizarea geografică.
„Te obligă să faci lucrurile corect, așa că va fi nevoie de mai multe fotografii din anumite unghiuri, și așa mai departe”, spune Fedorov.
„Ca urmare, aproximativ 80%, până la 90% din conținutul trimis de utilizatori, este utilizabil de noi și de autoritățile noastre.”
Peste 253.000 de persoane au trimis rapoarte și imagini ale mișcărilor și acțiunilor forțelor ruse prin chatbot, potrivit oficialilor ministerului digital.
Peste 66.000 de oameni au prezentat dovezi ale daunelor aduse caselor și orașelor lor, pe care un nou serviciu de stat le catalogează, pentru reparații viitoare.
Toate aceste informații sunt legate de o identitate și o locație verificată, creând un flux de informații, introduse într-o bază de date centralizată, menținută de Procuratura Generală, pentru a corobora rapoartele privind crimele de război.
Mulți procurori ucraineni care lucrează acum la investigații privind crimele de război au fost instruiți anterior în utilizarea informațiilor cu sursă deschisă, sau OSINT, în cazurile privind drepturile omului, după invadarea estului Ucrainei de către Rusia, în 2014, spune Serhiy Kropyva, consilier digital al Procurorului General.
„Deci, avem experiență cu acest tip de dovezi și am concentrat toate forțele procurorilor noștri, asupra acuzațiilor de crime de război”, a spus Kropyva.
„Este încă foarte greu și toți înțelegem că trebuie să operăm foarte repede, pentru a stoca toate dovezile de la început, dacă vrem să le folosim în diferite instanțe.”
Tabloul de bord de pe portalul guvernului pentru crime de război enumeră aproape 6.500 de fotografii, videoclipuri și alte documente trimise.
Un grafic despre „crime împotriva copiilor” numără cel puțin 191 de copii uciși și 349 răniți. Procuratura Generală a promovat site-ul prin interviuri televizate, precum și prin panouri publicitare și bannere digitale, spune Kropvya, încurajând ucrainenii să raporteze orice încălcare.
O interfață simplă permite utilizatorilor să partajeze locația lor actuală, pentru a afișa coordonatele, a încărca fișiere și a trimite un link către Facebook, TikTok sau alte rețele sociale.
Site-ul oferă 18 categorii detaliate, inclusiv violență sexuală, tortură, moarte, luare de ostatici, tipuri de arme și dacă victima este un copil.
O altă secțiune este etichetată „Datele personale ale inamicului”, permițând utilizatorului să furnizeze orice informații de identificare despre trupele ruse, inclusiv „documente, pașapoarte, indicative de apel și pseudonime, mărci de identificare”.
Începând cu 14 aprilie, biroul a declarat că a identificat 570 de suspecți, inclusiv oficiali militari și politici ruși, miniștri și șefi ai forțelor de ordine.