home EUROVISION, EVENIMENT Concluzii după Eurovision

Concluzii după Eurovision

Share

Cu puţin timp înainte de finala Eurovision Song Contest România, am postat un scurt text, numit Cinci lucruri care nu îmi plac la finalele Eurovision bune, cu o uşoară tentă profetic – sibilinică.

După competiţie, cele scrise acolo s-au verificat ca fiind faptă: cea mai puternic marketată melodie, a lui Cezar, a câştigat. Cea mai bună, a Luminiţei Anghel, a fost marele învins.

O altă melodie foarte bine marketată, cea a lui Robert Turcescu & Casa Presei, a fost printre favoriţi. Pentru ca alte profeţii pesimiste făcute de mine să nu se împlinească, este nevoie de anumite lucruri, pe care le voi detalia în debut. Urmează apoi o scurtă analiză a competiţiei de anul acesta. Cu o coda amară politică.

Concursul trebuie să devină previzibil

Anul acesta, Dan Manoliu a reuşit practic o minune: a anunţat că încep înscrierile în ziua în care acestea au debutat, iar concursul a fost cel mai reuşit după mulţi ani.

Imprevizibilitate maximă. Aceasta după ce anul trecut concursul şi-a anunţat regulile cu două săptămâni înainte de începerea înscrierilor, iar cu încă un an în urmă cam tot la fel şi, în plus, finala a avut loc… de Revelion.

De la an la an, Eurovision Song Contest România este supus celor mai ciudate experimente, de parcă diriguitorii din TVR ar discuta între ei cam aşa: “Ia să vedem, reuşim să-l prăpădim de tot sau rezistă pe picioare şi anul ăsta?”.

Practic, anul acesta concurenţii s-au înscris în  număr mare pentru renumele lui Dan Manoliu şi pentru re-cosmopolitizarea competiţiei de către acesta, care a permis accesul unor compozitori şi voci străine. Concursul trebuie să rămână în continuare cosmopolit.

Mai mult, chiar acum sau cel târziu după finala continentală, Dan Manoliu trebuie reconfirmat organizator al competiţiei, regulamentul cosmopolit de anul acesta, care în timp a devenit o tradiţie Manoliu, aşijderea, iar regulile competiţiei şi momentele de maximă importanţă ale sale (din ce moment au voie să-şi mediatizeze producătorii piesele concurente, de când încep înscrierile, când are loc preselecţia, când şi cum semifinalele, când finala etc.) tot atunci.

Dacă lucrurile se vor petrece astfel, compozitorii vor avea timp să îşi dozeze efortul creator, astfel încât să vină la Eurovision cu cea mai bună piesă cu putinţă, iar concurenţa internaţională le va permite compozitorilor români să-şi demonstreze plenar talentul.

Cezar: Ciudăţenie şi excelenţă

La Malmö, Cezar Ouatu va fi primit şi privit ca o nouă ciudăţenie venită din surprinzătoarele state emergente ale EBU, precum Ucraina sau Azerbaijan. Culmea este că în aceste condiţii avem mari şanse să câştigăm competiţia. Sunt foarte curios ce am face atunci.

Pentru a maximiza ciudăţenia, Cezar poate fi costumat în stea cu coadă şi făcut ca la notele cele mai acute pe care le abordează să se ridice progresiv spre tavanul sălii de concerte, spre consternarea generală, în timp ce flăcări colosale vor izbucni de -a stânga şi de-a dreapta sa, din podium.

Dincolo de toate aceste chestiuţe efemere, Cezar Ouatu are voce aparte. L-am ascultat cântând şi altele între timp. Este considerat, împreună cu un contratenor italian, Franco Fagioli, unul dintre marii contratenori ai lumii (ascultaţi-l cântând “Rinaldi: Venti Turbini” de G.F. Hændel, este absolut fabulos… veţi observa că mai şi dirijează o orchestră de cameră în timp ce cântă…).

Faptul că un asemenea om decide să facă muzică comercială, la aptitudinile şi cultura sa, este o dovadă a decăderii lumii în care trăim azi. Cezar ar trebui să cânte numai pagini clasice şi să nu se mai irosească cu astfel de prostii (pentru că astea, care pentru majoritatea oamenilor sunt muzică pop, pentru el efectiv sunt fleacuri, prostii, floare la ureche şi rumeguş).

Luminiţa: Talent şi răutate

Urmează acum ca, după ce a fost printre favoriţii finalei şi era să meargă la Malmö, prodigioasa voce Luminiţa Anghel să dispară iar şase luni în polobocul cu melancolie, stând acasă şi rumegându-şi cariera ratată din cauza lui Ştefan Naftanăilă, când la valoarea ei ar trebui să erupă pur şi simplu, prin simpla sa prezenţă cantabilă.

Defapt, ar fi trebuit să facă asta de mult imp, dar s-a pierdut în propria sa răutate, în dorinţa sa efemeră de a parveni în politică şi în coteriile dâmboviţene.

Robert: Marketing şi inadecvare

La această ediţie Eurovision România, am fost împărţit între dorinţa de a-mi vedea confratele (şi amicul) mergând la Malmö, dorinţa de a vedea cea mai bună piesă (a Luminiţei Anghel) ajungând în Suedia şi dorinţa de a vedea cea mai de efect melodic, în context Eurovision, piesă reprezentându-ne (a lui Florin Cezar Ouatu). Se pare că până la urmă, cum-necum, lucrurile s-au aranjat.

Robert ar fi fost greu înţeles la nivel european (văd ca Gabi Basarabescu mizează cu tot dinadinsul pe text în limba română, ceea ce cred că e o eroare). Piesa “Un Refren” nu este caracterizată printr-o temă muzicală foarte frumoasă şi depinde mult de înţelegerea textului, combinată cu charisma solistului, care ţine un fel de discurs muzical mai curând, decât cântă o temă cantabilă de excelenţă.

O campanie de marketing agresivă a postului B1 TV (şi una negativă la fel de agresivă a Antena 3) a dus la prezenţa en fanfare în finală a acestei melodii concurente, care altfel ar fi avut şanse reduse să ajungă aşa departe.

Antena 3 a politizat şi asta

Aş începe cu un scurt comentariu către cozile de topor de la Intact: “For God sake, this is about f…king commercial music, nothing more, you bastards!”.

Să trecem peste scălâmbăielile penibile ale lui Mircea Badea. Nu el este bolnav, nici amicul său Gâdea. Bolnavul care politizează tot este poate identificabil în zona patronatului postului.

Este inadmisibil să aduci vorba către Traian Băsescu, pe filiera Turcescu, atunci când este un concurs muzical ca Eurovision. Efectul acestui mod de abordare intoxicatoare a realităţii îl voi exemplifica într-o postare viitoare, folosindu-mă ca argument pe o postare trecută, Jurnalu’ lu’ Budelu. Scrisoarea unui cetăţean către Realitatea TV.

Citeşte şi
Robert Turcescu nu a renunţat la proiectul televiziunii Unde TV, dar are de gând să
Turcescu susţine că Cristian Tudor Popescu, în calitate de şef al Clubului Român de Presă,
Cenzură la B1 TV, unde a vorbi despre Sebastian Ghiţă sau despre plagiatul lui Victor
100% cu Robert Turcescu va fi de luni seară, de la ora 20.00, pe postul
Ce va spune Robert Turcescu unui judecător, într-un proces, sub jurământ? E întrebarea pe care
Robert Turcescu a fost locotenent-colonel sub acoperire sau cel puţin aşa afirmă el acum. În
Asociaţia Jurnaliştilor Romani din SUA şi Canada (North American Romanian Press Association NARPA) se alătură
Semnatarii acestui demers doresc să condamne public decizia Consiliului Național al Audiovizualului de a sancționa
În România, toată lumea se ceartă cu toată lumea. UPDATE: Radu Banciu nici nu şi-a
Emisiunea lui Robert Turcescu "Sub semnul întrebării" revine de luni, pe B1 TV, între orale
Share