Codruţa Kovesi a preluat deja 234 de dosare din România, anunţă DNA

Share

Ultimele veşti despre activitate lui Codruţa Kovesi, legată de România, sunt date de procurorul șef al DNA, Crin Bologa.

Acesta a anunțat că DNA a transmis deja Parchetului European nu mai puțîn de 234 de dosare de fraude cu fonduri europene.

„Am trimis către EPPO un număr de 234 de dosare. Acum, ce obiect au aceste dosare, ce persoane sunt implicate, cred că trebuie să-i întrebați pe ei”, a declarat Crin Bologa, pentru Epoch Times România.

Procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kovesi, și-a detaliat recent planurile de luptă împotriva corupției, într-un amplu interviu acordat inițiativei civice germane „Fete ale Democrației”.

„Veți vedea în curând că suntem orice altceva decât un ‘tigru fără colți’. Nu există țări curate”, a subliniat Kovesi. Cât de importante sunt valorile democrației și democratice pentru dumneavoastră personal?

Am crescut într-un regim comunist și încă am amintiri foarte vii despre cum a fost viața pe atunci. Iar apoi am fost norocoasă să fac parte din procesul lung de transformare a României într-o societate democratică, accederea României la Uniunea Europeană fiind unul dintre punctele culminante ale acesteia.

De aceea, pentru mine democrația nu este o definiție abstractă, pe care să o fi învățat în școală, alături de un set de valori pe care este fondată. Este un praxis, un angajament. Am experiență personală cu cât de fragilă și prețioasă este această modalitate de organizare a societății umane, cât de mult trebuie să muncim pentru a o păstra.

Așadar răspunsul pentru întrebarea dv. este: pentru mine democrație este fundamentală, la fel că aerul pe care îl respir.

Parchetul European este primul parchet supranațional din lume. Când ați preluat funcția ați vorbit de un „moment istoric”. De ce are Europa nevoie de propriul parchet și cum vor beneficia cetățenii ei de pe urmă acestuia?

Un organism al Uniunii Europene va investiga, pune sub acuzare și aduce în față instanței infracțiuni pentru prima dată. Nu există precedent pentru asta. Doar Parchetul European poate anchetă fraude comise împotriva bugetului UE după 1 iunie în cele 22 de state membre participante.

Înființarea Parchetului European are numeroase implicații ample. De exemplu, nu am nicio îndoială că va declanșa armonizari suplimentare în domeniul dreptului penal care este la baza suveranității naționale.

Din perspectiva cetățeanului Parchetul European este un răspuns concret față de o veche nemulțumire: prin deschiderea granițelor am permis nu doar oamenilor și companiilor să prospere ci am permis de asemenea din păcate și organizațiilor infracționale să își dezvolte operațiunile și să crească.

Parchetul European este prima ajustare de care avem nevoie în această privință. Vrem să facem Parchetul European un centru de excelență în ceea ce privește confiscarea bunurilor obținute ilicit. Sunt convinsă că Parchetul European va schimbă paradigmă în ceea ce privește fraudele transfrontaliere cu TVA.

În afară de contribuția să la creșterea sentimentului general de siguranță, Parchetul European este primul instrument cu adevărat ascuțit menit să apere domnia legii în UE. Prin aplicarea principiului foarte simplu de egalitate în față legii, Parchetul European va juca un rol crucial în consolidarea încrederii cetățenilor europeni în Uniune.

Până în 2018 ați fost procurorul-șef al DNA. Cum intenționați să luptați împotriva corupției, dării de mită și spălării de bani în statele membre UE?

În primul rând trebuie să fie bine înțeles că competență Parchetului European este limitată la corupție, mită și spălare de bani în statele membre participante doar când afectează interesele financiare ale Uniunii Europene!

În plus, avem o structura complexă și trebuie să funcționăm că un singur birou în 22 sisteme juridice diferite, în concordanță cu 22 de coduri penale diferite și proceduri penale diferite. Altfel spus, avem provocări uriașe în față noastră.

Experiența mea ca procuror poate fi rezumată la câteva principii simple: muncește din greu, nu renunţa niciodată și respectă mereu legea. Doar lucrând cu profesioniști, fiind consecvent și respectând tot timpul legea poți câștiga și păstra încrederea cetățenilor. Voi urma aceste principii în rolul meu de procuror-șef european.

Partea bună este că de fapt nu ești niciodată singur. La Parchetul European, la fel că la DNA, am o echipa de procurori motivați și curajoși.

Cel puțîn o parte din populație dorește mai mult izolaționism și mai multă autonomie națională. Ce le spuneți acelor persoane care susțîn că anchetele penale sunt un element de baza al autonomiei naționale?

Da, ele țîn de asta. Dar trebuie să evoluăm dacă dorim să fim credibili și eficienți. Citiți rapoartele de la Europol, vorbiți cu practicanții despre dificultățile practice pe care le întâmpina în combaterea infracționalității transfrontaliere în general și a infracționalității economice și financiare în special.

Ce sens are să păstrăm aceste puteri la nivel național când organizațiile infracționale au ajuns la venituri comparabile cu cele mai mari corporații globale? Adevărul este că suntem cu mult în spatele curbei. Acum putem încerca fie să le ajungem din urmă sau să continuăm să ne prefacem că nu există o problema.

Ungaria, Polonia, Danemarca, Suedia, și Irlanda formează un grup de țări care refuză să coopereze cu Parchetul European. Este acesta de fapt un „tigru fără colți”?

Acest lucru nu este exact. Aceste state membre nu s-au alăturat cooperării consolidate care a înființat Parchetul European, așa că nu fac parte din acesta. Asta nu înseamnă că ele refuză să coopereze cu Parchetul European.

Vom lucra foarte îndeaproape cu parchetele naționale ale țărilor respective. Suntem în legătură cu toate și, de exemplu, am încheiat deja un acord cu biroul Procurorului General din Ungaria.

Putem investiga cetățeni și companii din acele țări dacă au comis infracțiuni într-un stat membru care participa la cooperarea consolidată a Parchetului European. Puterea reală a Parchetului European trebuie măsurată cu acțiunea să în statele membre participante.

Sunt sigură că veți vedea în curând că suntem orice altceva decât un „tigru fără colți”.

Ați subliniat în discursul dv. inaugural că fraudele cu fonduri publice sunt „o amenințare serioasă la adresa democrației”. Unde exact credeți că este pericolul și credeți că este subestimat?

Infracțiunile financiare sunt subraportate, subestimate, adesea chiar tolerate, în beneficiul rețelelor infracționale organizate care aspiră să submineze și înlocuiască autoritățile legitime. În anumite circumstanțe aceste organizații nu se dau înapoi din a folosi violență extremă.

Nu este o coincidență că atunci când am depus jurământul în față Curții Europene de Justiție am invitat reprezentanți ai familiilor lui Daphne Caruana Galizia, Jan Kuciak și Martina Kusnirova.

Ceea ce acești jurnaliști descopereau era aspirația infractorilor de a captura statul. Odată capturat statul, instituțiile sale nu mai funcționează pentru binele comun și democrația este subminată. Această amenințare este foarte reală și foarte comună. Cred că este subestimată fiindcă în majoritatea cazurilor nu este violență în mod evident. Dar și deoarece, cultural, ne-am obișnuit să fim mai toleranți cu corupția.

Înainte de a ne începe operațiunile am efectuat un sondaj în rândul statelor membre participante despre numărul de investigații din sfera noastră de competență pe care le-au efectuat în ultimii 4 ani. În unele țări sunt sute, chiar mii. În altele, aproape niciuna.

Asta mă face să mă întreb cu privire la prioritatea acordată acestei lupte. Fiindcă știu că nu există țări curate.

Share