home CORUPTIE, ECONOMIE, POLITICA Ciolacu, mitoman: „INS spune că nivelul de trai a scăzut foarte mult”

Ciolacu, mitoman: „INS spune că nivelul de trai a scăzut foarte mult”

Share

Marcel Ciolacu rescrie până şi felul în care trebuie să înţelegem statiticile oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statitică.

Practic, nu există nimic dat de INS care să certifice această scădere a nivelului de trai. Ba, din contră, lucrurile stau taman pe dos!

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că a avut discuţii cu mai mulţi lideri de grup parlamentar, despre amendamentul depus la rectificarea bugetară, potrivit căruia punctul de pensie ar urma să fie majorat cu 40%, adăugând că acest amendament va trece de plenul comun al Parlamentului.

PSD a depus la Comisiile de muncă ale Parlamentului un amendament la rectificarea bugetară, care spune că se abrogă prevederea potrivit căreia punctul de pensie creşte cu 14% şi se păstrează forma iniţială din Legea pensiilor, care prevede majorarea acestuia cu 40%, de la 1 septembrie 2020.

„Am avut discuţii astăzi cu mai mulţi lideri de grup din Parlament şi lideri de partide şi noi credem că acest amendament va trece în votul din plenul comun. (…) Sunt mai mulţi lideri, cred că o să anunţe domniile lor în ziua votului.

În acest moment se ştie că PSD este minoritar în Parlament, ca să terminăm şi această discuţie, printr-o migraţie, mult hulita acum un an de către preşedintele Iohannis şi PNL, către PNL. Grupul PNL din Parlament, în acest moment, are 20% componenta parlamentari din alte zone politice”, a spus Ciolacu, la România TV.

El a adăugat că PSD a formulat acel amendament pentru că legile trebuie respectate.

„Mai mult, nivelul de trăi în România a scăzut foarte mult, INS spune acest lucru. (…) Nu este o mărire extraordinară, aceasta mărire poate fi suportată. România împrumuta 1.000 de euro pe secundă, vrem să ştim ce se întâmplă cu aceşti bani, fiindcă ei nu se regăsesc în economie. (…)

În ceea ce priveşte împrumuturile, noi plătim o dobândă de 4,74%, este cea mai mare dobânda plătită de un stat european. FMI a acordat multor state, Poloniei, Greciei, Bulgariei, împrumuturi cu dobândă zero, 2 miliarde de euro, pentru perioada de pandemie, cu o singură condiţie, că achiziţiile să se facă transparent. Vreau să vă spun că România nu a accesat un astfel de împrumut”, a afirmat Ciolacu.

INS a anunţat însă că salariul mediu a crescut. Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.468 lei, în iulie 2020, cu 99 de lei, respectiv 1,8%, mai mare decât în iunie 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.372 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 74 de lei (+2,2%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Liderii PSD au susţinut şi în moţiunea de cenzură că salariul mediu a scăzut, provocând o replică dură a premierului. Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii. în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (7.910 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.687 lei).

Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,1%, Conform statisticii oficiale, indicele câştigului salarial real a fost 105,2% pentru luna iulie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 102,2% pentru luna iulie 2020 faţă de lună precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 226,8%, cu 5 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna iunie 2020.

„În luna iulie 2020, în activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de lună precedentă că urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici, prin continuarea aplicării măsurilor de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, de vacanţă, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice”, notează INS.

Datele oficiale arată că cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 46% în transporturi aeriene ca efect al reluării activităţii, urmare a continuării aplicării măsurilor de relaxare; între 12% şi 21,5% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor din tutun, extracţia minereurilor metalifere, silvicultura şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultura).

O creştere cuprinsă între 5% şi 8% s-a înregistrat în repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor textile, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, activităţi de servicii anexe extracţiei, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii).

De asemenea, au avut loc creşteri între 2,5% şi 5% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport, captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, cercetare dezvoltare, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea de mobilă, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de poştă şi de curier, activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2020 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice.

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 10,5% în activităţi de editare; între 4,5% şi 7% în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, hoteluri şi restaurante; între 1% şi 2,5% în colectarea şi epurarea apelor uzate, industria alimentară, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de lună precedentă în învăţământ (+7,7%), administraţie publică (+2,3%), respectiv în sănătate şi asistenta socială (+2,2%), în principal că urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă).

Share