Marcel Ciolacu de la PSD minte aşa de des, încât probabil că nici nu mai ştie când spune adevărul când este minciună.
De data aceasta, la rând este subiectul spinos al confiscării averilor extinse, al cărei adversar extins şi perpetuu este Partidul Social Democrat.
Marcel Ciolacu susţine, într-un răspuns adresat pe Facebook unui alegator, nemulţumit că PSD a iniţiat şi votat confiscarea extinsă a averilor ilicite. Realitatea este însă cu totul alta.
„Faceţi o donaţie din averile ilicite, am înţeles că confiscarea extinsă nu v-a convenit…Poate aşa se împrumută guvernul mai puţin!”, i-a transmis alegătorul lui Marcel Ciolacu, după ce acesta a acuzat Guvernul că nu vrea să mărească pensiile cu 40%.
„Confiscarea extinsă a averilor este un proiect votat de PSD. E adevărat, că de un an de zile nu s-a recuperat aproape nimic!”, a pretins Ciolacu.
Însă proiectul de lege privind confiscarea extinsă a averilor a fost adoptat astfel încât infractorii să-şi poată scăpa averile. Comisia Iordache a operat o serie de modificări la Codul Penal, eliminând prevederile potrivit cărora se putea dispune confiscarea averilor pentru infracţiuni precum spălarea de bani sau constituirea de grup infracţional organizat.
„Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, în cazul în care persoană este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare: d) infracţiunea de spălare a banilor; şi g) constituirea unui grup infracţional organizat”, arătau prevederile articolului 112 al Codului penal, abrogate de comisia specială condusă de Florin Iordache, în iunie 2018.
În mai 2020, USR a propus în Parlament un proiect de lege de modificare a Codurilor penale, în sensul transpunerii complete şi corecte a Directivei europene din 2014 privind confiscarea extinsă a averilor. Acesta a fost apoi respins cu voturile PSD-PNL-UDMR-PMP.
„Prin grija PSD şi a aliaţilor săi, Directiva a fost transpusă deficitar, în beneficiul infractorilor dornici să scape de răspundere penală şi să rămână şi cu averile dobândite ilicit”, spunea USR, în mai 2020.
„Averea dobândită prin furt trebuie confiscată. Ani de zile, infractori cu legături în mediile politice au făcut averi de neimaginat pentru romanii cinstiţi. Această stare de fapt trebuie să încetez şi va înceta”, a declarat atunci preşedintele USR, Dan Bârna.
Potrivit USR, Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţionale săvârşite în Uniunea Europeană trebuia transpusa integral în legislaţia românească până în octombrie 2015.
„Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că ar fi afectat unele interese, drept pentru care Comisia Europeană s-a văzut nevoită să declanşeze procedura de infrigement împotriva României, ceea ce înseamnă că ţara noastră risca sancţiuni însemnate, care pot ajunge şi la 115.000 euro pentru fiecare zi de întârziere.
Puţinele modificări legislative făcute de către autorităţile de la Bucureşti în sensul transpunerii Directivei europene s-au concretizat, mai degrabă, în piedici în calea confiscării extinse, introducându-se în Codurile penale prevederi care restrâng nejustificat aria de aplicare a confiscării extinse (să poată fi confiscate doar bunurile achiziţionate cu cel mult 5 ani înainte sau după săvârşirea infracţiunii şi numai dacă au fost comise anumite infracţiuni, valoarea bunurilor dobândite de persoană condamnată să depăşească vădit veniturile obţinute în mod licit, etc.)”, a transmis USR.
„Recuperarea prejudiciilor cauzate prin infracţiuni este esenţială pentru orice de stat de drept şi pentru o Justiţie completă, înfăptuită până la capăt. Sub acest aspect legislaţia noastră este şchioapă. (…) Au mai existat astfel de proiecte, unele iniţiate chiar de Guvern, dar ele au fost ţinute prin sertarele Parlamentului, în special de Comisia Iordache.
Mai mult, proiectul forţat de Dragnea, votat în Parlament şi picat, în cele din urmă, la Curtea Constituţională era chiar contrar acestei directive şi restrângea posibilitatea dispunerii măsurii de siguranţă a confiscării extinse”, a declarat atunci deputatul USR Stelian Ion.
Proiectul USR propunea modificarea Codului penal şi a Codului de procedura penală astfel încât să se extindă aria infracţiunilor în legătură cu care să poată fi dispusă confiscarea extinsă (să se aplice pentru toate faptele penale pentru care maximul special al pedepsei este de 4 ani sau mai mare, dacă sunt susceptibile de a procura un folos material făptuitorului).
De asemenea, proiectul elimina limita de 5 ani pentru dobândirea bunurilor ce pot fi confiscate şi introduce un criteriu de apreciere constând în diferenţa dintre venituri şi „standardul de viaţă” al persoanei condamnate, putându-se include aici şi averea persoanelor asupra cărora condamnatul are influenţă.
Aceasta din urmă modificare se bazează pe realitatea că, de foarte multe ori, pentru a-şi ascunde foloasele infracţionale, cei care comit fapte penale achiziţionează bunuri ori plasează investiţii prin intermediul unor persoane aflate sub influenţa lor, dar care nu au o legătură directă, aparenta, cu infracţiunile în sine. Nu în ultimul rând, proiectul crează cadrul legal pentru că instanţă să poată dispune confiscarea extinsă când are convingerea că bunurile supuse confiscării provin din infracţiuni în general, nu numai din fapte penale similare celor pentru care persoană a fost condamnată, şi introduce pentru procuror obligativitatea instituirii de măsuri asiguratorii pentru a pune la adăpost bunurile ce pot face obiectul confiscării speciale sau confiscării extinse.
Proiectul USR a fost respins în august 2020.
„Pe termen scurt, pentru netranspunerea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European, România risca o nouă procedura de infrigement, cu menţiunea că o nouă amendă în cuantum de milioane de euro, ce ar trebui suportată de cetăţenii României, ar trebui suportată de autorităţi.
Aceeaşi amendă o rişcă România şi pentru dezincriminarea spălării banilor în varianta cel mai des uzitata de către infractori cu corolarul violării regimului global de prohibire a faptelor spălării banilor, a obligaţiilor asumate fără rezerve de România prin ratificarea Convenţiilor adoptate sub egida ONU împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate”, a declarat Camelia Bogdan, pentru Europa Liberă.
În momentul de faţă, confiscarea extinsă este reglementată în Codul Penal dar presupune îndeplinirea unor condiţii cumulative, greu de atins: bunurile supuse confiscării să fie achiziţionate cu cel mult 5 ani înainte sau după momentul săvârşirii infracţiunii, valoarea bunurilor dobândite de persoană condamnată să depăşească vădit veniturile obţinute, condamnarea să fie dictată doar pentru anumite infracţiuni, iar judecătorul să fie convins că bunurile confiscate provin din infracţiuni.
