Există oameni care se ocupă cu asta. Monitorizează cine sunt actorii propagandei Kremlinului şi fac societatea civilă să reacţioneze.
Actorii propagandei Kremlinului
Dezinformări, narațiuni pro-ruse, opinii de extremă-dreapta și teorii conspiraționiste sunt rostogolite pe rețelele de socializare, în contextul războiului din Ucraina.-
La fel s-a petrecut şi în timpul crizelor medicale și economice din ultimii ani. În România, ecosistemul de radicalizare a opiniei, de influențare a dezbaterii publice și de alterare a valorilor democratice folosește drept vehicul principal platforma Facebook.
Operațiunea de dezinformare este condusă de figuri publice, politicieni, avocați sau jurnaliști care au zeci sau sute de mii de urmăritori.
Citeşte şi: Mitropolitul Eparhiei Cernăuţilor, suspectat de propagandă rusă
Printre influencerii dezinformării se remarcă George Simion, Dana Budeanu, Cristian Terheș, Iosefina Pascal, Diana Șoșoacă, Mihai Lasca, Dan Chitic, Adriana Bahmuțeanu sau Șerban Nicolae, conform Context.
O echipă de jurnaliști de investigație din 13 țări, cu sprijinul DebunkEU.org, a mapat rețeaua minciunilor împânzită pe Facebook, cea mai populară platformă de socializare.
O hartă realizată cu Gephi, un program open-source, prezintă site-urile cu conținut dezinformator (noduri roșii) și grupurile și paginile Facebook conectate (noduri în alte culori).
Culoarea aglomerărilor de grupuri și pagini depinde de algoritmul de modularitate al Gephi, care grupează nodurile mai puternic conectate.
Ceea ce înseamnă că o aglomerare de grupuri și pagini Facebook de o singură culoare a furnizat legături către un anumit site (site-uri).
StareaPresei.ro s-a uitat pe această hartă. Diagnosticul este că iniţiativa colegilor noştri este lăudabilă, dar acoperă numai o mică parte din reţeaua completă de dezinformaare din România.
Victime
Aceasta este profund implantată. Sunt diferite moduri de dezinformare, diseminate într-un caleidoscop întreg de modalităţi de manipulare.
Inclusiv website-urile serioase, dedicate informării corecte, sunt victime ale acestei propagande, în diferite feluri.
Unele de exemplu preiau informaţii aparent verificabile şi serioase, propagandându-le pe Internet, după care jurnaliştii descoperă că sunt informaţii false, dar este prea târziu.
Defocusare
La celălalt capăt al ecosistemului, vânătorii de fake news au început să identifice ştiri false şi acolo unde nu sunt, pierzând timpul cu prostii şi defocusându-se de la lucrurile cu adevărat importante.
De exemplu, poze cu caracter ilustrativ, folosite de unele website-uri corecte, pe care le declară ca fiind fake-news, pentru că pozele respective nu sunt de la respectivul eveniment, pentru care imaginile disponibile sunt sub copyright, ori nu există decât sub formă de conţinut video, aflat şi el sub copyright.