Ce (nu) avem în comun cu manifestanţii din PU

Share

Întâi să stabilim un lucru: când ne referim la Piaţa Universităţi (ca manifestaţie), ne referim la manifestaţia de protest de 53 de zile, din locaţia geografică bucureşteană Piaţa Universităţii, dintre 23 aprilie și 20 mai 1990 și poate până pe 13 iunie același an, cu reținerile pe care le-am explicat în alte postări.

Acesta a fost un fenomen unic în istoria României, care nu seamănă cu nimic. Nici cu Adunarea de pe Câmpia de la Islaz, nici cu manifestaţiile anticomuniste din 1946, cu absolut nimic.

Organizarea adhocratică a acestei manifestări de protest, de azi (pe care o respectăm şi căreia îi recunoaştem valoarea şi importanţa, spre deosebire de mitingurile pneumatice provocate şi întreţinute de USL acum un an şi nouă luni), e total diferită de ONG-istica instituţionalizată a marelui protest maraton din aprilie-mai şi poate şi iunie 1990.

Totuși, această manifestaţie nu se ridică la civismul militant, coerent al acelui protest maraton din 1990. Atunci exista un adversar comun: foştii comunişti, iar cei ce veneau în Piaţă erau în general adepţi ai Dreptei în curs de coagulare, nemembri de partid, majoritari intelectuali.

Această manifestaţie de protest surprinzător de rezistentă în timp – având în vedere că sunt vizibili reprezentanţi ai tuturor curentelor politice, inclusiv marginalii de extremă dreaptă şi cei de extremă stânga – şi de coezivă, în aparenta sa spontaneintate, reuneşte cu totul altfel de indivizi.

Este manifestaţia celor ce n-au fost la vot de mult timp sau sunt atât de fragezi, încât nu au putut vota, ori a celor ce au fost la vot, dorind să dea o şansă USL, democratic, ca alternativă la PDL, intoxicaţi cu “Virusul Jos Dictatorul Băsescu”.

Toţi aceşti oameni sunt acum foarte supăraţi pe USL. Ne îndoim că membrii ONG-urilor ce au făcut Piaţa Universităţii în 1990 (cu excepţia lui Doru Mărieş, care a rămas activ civic în toţi aceşti ani de restrişte mitingistă) – Grupul Independent pentru Democraţie, Liga Studenţilor din Universitatea din Bucureşti, Asociaţia Studenţilor Arhitecţi, Asociaţia 21 Decembrie, Asociaţia 16-21 Decembrie, Alianţa Poporului, AFDPR – vin în Piaţă şi sunt activi civic acum. Marea lor majoritate poate trec pe acolo, privesc desfăşurarea de evenimente din afară şi cam atât. Ca şi noi. Vom explica de ce.

Cei ce nu au fost niciodată la vot din cauza tinereţii lor descoperă protestul acesta încărcat de civism. Cei ce au îngroşat rândurile absenteiştilor până acum s-au trezit din letargie şi revin în arena civismului.

Cei ce au votat USL, iar acum se simt trădaţi, sunt un caz aparte, pe care vom insista în continuare. Am vorbit cu un vechi prieten duminică seară, în timpul manifestaţiei. EL era acolo. Ne-a spus astfel:

Am dat credit USL, să plece ăia (n.n.: dictatorul Băsescu şi PDL), au venit ăştia şi fac numai prostii. Jos cu ei! Demisia!

Dar îţi dai seama acum că ai fost intoxicat, că Băsescu nu e defapt un dictator? Că cei de la PDL nu au dus ţara la faliment?

Băsescu e un mafiot, un trădător de ţară. Ce, ne păcăleşte el acum, că e de partea noastră? Ştim noi! Cei de la PDL au dus ţara la faliment, iar ăştia desăvârşesc falimentul.

Bine, dar România era model de reformă în Europa acum un an  şi jumătate, iar acum am redevenit coada UE…

Astea sunt slogane băsiste! Băsescu a jignit oamenii, i-a umilit, le-a luat banii. Ăştia au promis şi nu se ţin de promisiuni. Toţi sunt la fel!

Ultimele patru cuvinte sunt esenţiale. Ele sunt marota scoasă la înaintare ritmic de toţi cei care au fost cu USL un timp şi acum vor să-şi spele conştiinţa, dându-şi seama pe cine au susţinut şi votat.

Flagelul acesta, al lui “toţi sunt la fel”, bântuie şi în presă. E mai uşor pentru tine să sari de la mogul la mogul dacă te convingi singur, ritmic, că toţi sunt la fel. Colegul Andrei Bădin de la B1 TV, spre exemplu, pentru a se obiectiva şi a-şi spăla conştiinţa, pentru perioada lungă în care a intoxicat de la pupitrul Antena 3, ca editor coordonator şi realizator tv, scoate ritmic, în emisiunile sale (foarte bune, de altfel), această marotă: “toţi sunt la fel!”.

Dacă toţi sunt la fel, nu-i aşa, nu mai ai nici o apăsare dacă odată ai lucrat pentru unii, iar acum lucrezi pentru alţii. Ori dacă odată ai votat cu unii, iar acum, dezamăgit, votezi cu alţii.

Nu poţi să îți recunoşti ție că Băsescu nu a fost niciodată dictator, dar are o poziţie cu care nu eşti de acord în privinţa Proiectului Roşia Montană, însă a dus România în siguranţă prin furtuna primului puseu de criză, făcând marinarii să mănânce pentru asta pâine mucegăită, pentru care aceştia îl mai înjură şi acum, atunci când afirmă aiurea că Regele Mihai a fost slugă la ruşi.

E prea complex. Trebuie să fie alb și negru. Răi și buni. Harap Alb și Sarsailă, spectrul ROGVAIV, în sistemul de valori al acestor oameni, lipsește sau e mai mult sau mai puțin limitat.

Exerciţiul acesta de contrarii expuse de noi din personalitatea lui Băsescu ar putea continua mult. Ideea este că e mai uşor să-l înjuri şi pe Băsescu, şi pe toţi, să fii contrasistem, fără să te gândeşti că alternativa ar putea fi anarhia, haosul (ceea ce nu e de dorit), decât să te cureţi de prostiile pe care le-ai înghiţit pe nemestecate cel puţin din anul 2007 încoace şi să reconsideri puţin nişte fapte şi realităţi.

Puţini oameni fac aceasta. Odată, pentru că nu au timp de asemenea procese de conştiinţă, ei sunt ocupaţi să supravieţuiască. Viaţa e grea. În al doilea rând, pentru că nu au răbdare să asculte argumente intelectuale, deoarece atunci când vine vorba despre anumite cuvinte cheie, ca nişte mantre de hipnoză, devin babe isterice care ţipă şi nimic mai mult.

În al treilea rând, pentru că nu înţeleg ce e aia deficit, inflaţie, ordin de mărime, deflaţie, restructurare, audit şi ceea ce au făcut Băsescu şi PDL în anii 2009, 2010 şi 2011 a fost foarte tehnic şi nu poate fi explicat decât folosind astfel de termeni. Ori înţeleg dar nu sunt exersaţi să facă legătura.

Da, peste 20 de ani unii dintre ei vor avea calmul necesar să recunoască, detaşaţi de aceste momente, că, dacă nu tăiau Băsescu şi Boc în carne vie, după aceea ei, care considerau atunci că nenorocitul de Băsescu le-a băgat mâna în buzunar şi că, în general, este un hoţ ca toţi ceilalţi (chiar dacă nu există probe, ci doar minciuni fără acoperire vehiculate de USL), ar fi rămas muritori de foame pe străzi, ca foştii membri ai clasei mijlocii greceşti de prin marile oraşe Atena şi Salonic, care azi sunt homeless şi scormonesc prin gunoaie.

Dar aceasta se va întâmpla peste 20 de ani sau poate peste 15. Prea târziu. prea târziu şi-au dat seama unii că în primăvara lui 1990 alţii, pletoşi, bărboşi, cu o hârtie prinsă cu un ac în piept, pe care scria cu carioca neagră “GOLAN”, atunci când cereau demisia lui Ion Iliescu, desfiinţarea FSN, depolitizarea televiziunii şi radioului public şi organizarea de alegeri cu adevărat libere aveau dreptate.

Acum noi suntem diferiţi de aceşti protestatari. Noi am ştiut că aceşti USL nu vor face nimic la guvernare şi că este bine să nu ajungă niciodată la putere şi am afirmat acest lucru încă din anul 2007, dinainte de prima tentaivă de lovitură de stat.

Am spus că și ceilalți fac greșeli, însă nu atât de mari, că printre ceilalți densitatea de oameni competenți e ceva mai mare și, cu toate erorile lor, sunt mai responsabili.

Noi nu am avut nevoie să vedem această coaliţie manifestându-se. Reţinuserăm ceea ce s-a întâmplat dăţile trecute, în ultimii 20 de ani. Cei ce, într-un fel sau altul, nu au avut memorie, ca să ţină minte nenorocirile făcute de PSD două decenii, ori nu au avut parte de martori dotaţi cu această memorie, care să-i înveţe istorie şi astfel au crezut promisiunile USL, ori nu i-a interesat politica, spunând că ea este o curvă, au început acum să iasă în stradă.

Acestor români le spuneam anul trecut, când cereau plecarea lui Traian Băsescu, sub presiunea propagandistică extraordinară a celor ce dăduseră lovitura de stat:

Peste un an, veţi ieşi în stradă şi veţi striga «Jos Guvernul!». Atunci voi sta la televizor relaxat şi mă voi uita la voi, spunându-mi în barbă: «Acum e rândul vostru. Reparaţi-vă greşeala»”.

Share