CCR și-a motivat cu o lună întârziere decizia prin care obligă instanțele să publice motivarea în ziua pronunțării

Share

Curtea Constituţională (CCR) și-a motivat, ce ironie, cu o lună întârziere decizia prin care obligă instanțele să publice motivarea în ziua pronunțării, ceea ce nu a fost capabilă chiar ea să facă, exact pe această speţă juridică.

Este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, precizând că redactarea acesteia ulterior deciziei lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil.

Cele mai importante argumente din motivarea CCR:

Curtea reține că motivarea hotărârilor judecătoreşti îndeplineşte câteva funcţii importante:

reprezintă un mecanism de control al instanţei, care trebuie să demonstreze că hotărârea sa este legală, dreaptă şi corectă, în fapt și în drept;

reprezintă o înscriere oficială a argumentelor în favoarea soluției;

inspiră un sentiment de încredere socială şi constituie un control democratic al administrării justiţiei;

întăreşte principiul autorităţii de lucru judecat și al prezumției de nevinovăție;
reprezintă temeiul executării hotărârii judecătorești, precum și al contestării acesteia la o instanţă superioară.

Cu alte cuvinte, motivarea în fapt și în drept a hotărârii judecătorești este relevantă în sensul că permite inculpatului să îşi exercite în mod util dreptul de a formula o cale de atac și, de asemenea, este importantă într-un sens mai general, în măsura în care ea asigură buna administrare a justiţiei şi previne cazurile de arbitrar.

Obligaţia de motivare contribuie, de asemenea, la obţinerea încrederii publicului şi a inculpatului în decizia la care s-a ajuns şi permite identificarea unei posibile părtiniri din partea judecătorului şi remedierea acesteia (în același sens Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovšek şi Božičnik împotriva Sloveniei).

integral, decizia CCR

Curtea constată că redactarea hotărârii judecătorești prin care cauza este soluționată de prima instanță de judecată, respectiv a hotărârii judecătorești prin care instanța se pronunță asupra apelului (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză, „în cel mult 30 de zile de la pronunțare” sau după un interval de timp ce poate depăși cu mult termenul menționat, este aptă să lipsească persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil.

Totodată, Curtea constată că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești definitive anterior motivării în fapt și în drept a acesteia este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme în statul de drept.

Judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu au făcut opinie separată la această decizie a CCR, susținând că excepția ridicată ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă.

În urma acestei decizii a CCR, PNL și USR PLUS au inițiat un proiect de modificare a Codului de procedură penală (Cpp). Inițiativa a fost dezbătută și adoptată în procedură de urgență în Senat.

Astfel, modificările propuse de PNL și USR PLUS la Codul de procedură penală (Cpp), printre care termenul maxim de 120 de zile în care instanțele sunt obligate să pronunțe deciziile în procesele penale de la finalizarea dezbaterilor, urmând ca motivarea deciziei să fie publicată în ziua pronunțării, au fost adoptate marți cu majoritate de voturi în plenul Senatului.

Share