CCR atacă din nou statul de drept din România şi joacă-n struna infractorilor. Ultima veste bună primită de cei care sunt acuzați de diverse infracțiuni- de la corupție la crimă- a venit de la decizia Curții Constituționale de săptămâna aceasta.
DONEAZĂ ACUM
PENTRU PRESA INDEPENDENTĂ!
Sunt eliminate complet din dosarele în curs de judecată interceptările făcute cu tehnica SRI, în baza unui mandat de siguranță națională (MSN) emis de Înalta Curte.
Acestea nu vor mai putea fi folosite ca probe, motiv pentru care multe dosare, inclusiv de crimă, viol, mită sau trafic de influență vor fi aruncate în aer, scrie jurnalista Andreea Pora, pe Europa Liberă.
CCR şi factorul Zgonea
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul fostului președinte PSD al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care a fost condamnat în primă instanță, la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.
CCR a decis, deci, că dispoziţiile art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală sunt constituţionale „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.
Consecința acestei noi decizii a Curții Constituționale este că interceptările SRI nu vor mai putea fi deloc folosite ca probe în dosarele penale, au spus magistrații consultați.
”Serviciul de Informații va putea doar să comunice organelor penale ce a descoperit în timpul unei urmăriri pe mandat de siguranță națională, iar procurorii vor începe propria anchetă, dar fără să ia în considerare probele obținute de SRI. Iar asta e ca și cum l-ai pune pe infractor să repete la telefon ceea ce a spus o dată”, susține sursa citată.
Astfel de probe vor fi eliminate nu doar din dosarele de corupție, ci și din cele de drept comun, crimă sau crimă organizată, trafic de droguri, cybercrime, infracționalitate economică. ”Va urma un tsunami de achitări”, atrage atenția magistratul care a dorit să-și păstreze anonimatul.
SRI, tras defintiv pe tușă de CCR cu probe cu tot
Decizia Curții Constiuționale referitoare la interceptările efectuate de SRI este doar una dintr-un șir mai lung de decizii similare, care deja au pus între paranteze multe dosare, prin anularea probelor.
Punctul de pornire a fost în martie 2016, atunci când CCR a scos serviciile secrete din activitatea de urmărire penală. În 2018, a fost o altă decizie CCR, care a stabilit că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse fizic din dosare. Polemica de la vremea respectivă s-a axat pe faptul că, la momentul culegerii, probele fuseseră obținute în mod legal.
A urmat, în martie 2019, motivarea unei decizii a Curtii Constitutionale în cazul protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009- 2016, care au fost declarate ilegale. Probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Pe de altă parte, temerea că decizia CCR ar putea afecta inclusiv hotărârile judecătorești definite, s-a dovedit neîntemeiată. Magistrații au atras atenția că retroactivitatea deciziei va putea arunca în aer dosarele de corupție sau de crimă organizată care sunt pe rolul instanțelor și al parchetelor.