CCR a stabilit că creşterea punctului de pensie cu 40% este constituţională

Share

CCR continuă să se manifeste în vena politicii destructive a PSD, într-un moment în care paradigma s-a schimbat în România.

CCR a decis că legea PSD, privind majorarea punctului de pensie cu 40%, este constituțională. O sesizare fusese depusă de fostul Guvern Orban, după ce PSD a modificat populist, înainte de alegeri, legile pentru aprobarea rectificarii bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, pe anul 2020.
Legea nu intră în vigoare după decizia CCR. Când va ajunge la președintele Iohannis pentru promulgare, acesta poate să o retrimită în Parlament pentru reexaminare.
La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituțională, în vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate, privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 și Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 – rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
În esență, Executivul reitera, în sesizarea adresată CCR, argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate ale legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice.
„În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare, prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie, nu duce automat la aplicarea legii inițiale, atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii”, precizează Guvernul.
Totodată, Guvernul arată că parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanțare” ale majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite, care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozițiilor constituționale.
„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la dată de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat.
Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, așa cum a modificat legiuitorul, și majorarea salariilor profesorilor ar presupune ‘un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB, și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)’.
Or, execuția bugetului general consolidat, în primele luni ale anului 2020, a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condițiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă, din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar.
În schimb, Legislativul a ales să acționeze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligația a le îndeplini”, menționează sursa citată.
Executivul subliniază faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza „analizelor și studiilor de impact”, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanțare, astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la „cel mai mic nivel posibil”.
„Distorsionarea construcției bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetățenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli.
Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situația economică internațională provocată de pandemie și maximă precauție în menținerea echilibrelor bugetare, în beneficiul tuturor cetățenilor”, arată Guvernul.
Share