BNR atrage atenţia asupra lucrurilor pe care le spunem de foarte mult timp: rata anuală a inflației este așteptată să se mărească, la începutul anului viitor.
Totul se va produce sub impactul majorării unor taxe şi impozite și introducerii altora. Un grup de oameni a muncit ca în mină, aproape un an, ca să scadă inflaţia, iar PSD şi acoliţii au stricat iar tot.
BNR critică Guvernul. „Măsurile fiscale sunt inflaţioniste”
PSD a profitat de faptul că PNL şi Iohannis erau cu spatele la zid. Ori mutilau politica Guvernului, astfel încât bugetul de stat să fie ciumpăvit de PSD aşa cum dorea.
Ori partidul lui Ciolacu ieşea de la guvernare şi provoca o criză politică extraordinară, cu război la frontieră. Apoi, cine ştie, aveam la putere o majoritate anti- UE şi anti-NATO.
Consiliul de Administraţie al BNR a menţinut dobânda-cheie la 7%, conform așteptărilor economiștilor. Rata anuală a inflației a coborât în septembrie la 8,83%.
Citeşte şi: Efectul războiului. Rata inflaţiei anualizate a sărit de 10%
O decizie de reducere a dobânzii-cheie am putea-o vedea abia la jumătatea anului viitor, după ce încetinirea scumpirilor se înscrie eventual pe un trend viguros și sustenabil.
Tot ce spune BNR, sintetic, mai jos:
Pe ansamblul trimestrului III, rata anuală a inflației a continuat astfel să se reducă, dar mai lent decât în precedentele două trimestre.
Datele statistice revizuite recent arată că activitatea economică a crescut în trimestrul II 2023 cu 1,7 la sută, după o comprimare cu 1,0 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), dar reconfirmă scăderea avansului acesteia în termeni anuali.
Citeşte şi: An de criză – 2019. Inflaţie, dobânzi în creştere, ANAF hărţuie românii
Descreșterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populației, în timp ce consumul administrației publice și-a accelerat puternic creșterea, iar dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, rămânând deosebit de ridicată.
Cele mai recente date și analize indică o decelerare semnificativă a creșterii economiei în a doua parte a anului curent, implicând o dinamică anuală mai modestă a PIB în trimestrul III decât cea anticipată anterior.
Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto, precum și serviciile prestate populației au consemnat noi pierderi de dinamică anuală, iar producția industrială și-a prelungit declinul.
Reapare inflaţia
Pe piața muncii, datele recente arată o încetinire pronunțată a creșterii lunare a efectivului salariaților din economie în iulie-august și menținerea relativ stabilă a ratei șomajului BIM.
Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat ușor scăderea în luna octombrie față de trimestrul III.
Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite.
Factorul Hamas
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurg totuși din creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Incertitudini și riscuri notabile rămân asociate însă și conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar și implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.