Titlul (destructurarea economiei naţionale) este foarte interesant. Se poate vorbi despre acest lucru, despre autori posibili, despre suspecţi potenţiali care ar fi făcut acest lucru.
Se pot aduce probe privind destructurarea economiei. Am scris de-a lungul timpului despre acest lucru. În loc, autorii scriu din nou despre Rompetrol, ca şi cum această companie ar fi un soi de Gazprom al României, fără de care ţara se prăbuşeşte.
Vreme de mai bine de un deceniu, grupul infracţional condus de Patriciu a spălat bani, a manipulat piaţa de capital şi a înşelat autorităţile.
Rompetrol era nava amiral a comerţului exterior românesc, se afla în topul firmelor româneşti de comerţ exterior, fiind singurul contractor specializat în petrol şi gaze care activa cu succes pe piaţa mondială.
Ani de zile, această societate a adus în ţară milioane de dolari, rezultaţi din lucrările de foraj şi constructii-montaj în domeniul petrolier, executate în diverse ţări ale lumii.
Afacerea Rompetrol a fost din start clădită pe baza unei strategii de destructurare a economiei naţionale.
Au avut loc o serie de lovituri succesive, care au lichidat întreg patrimoniul petrolier al României, una dintre averile strategice ale ţării fiind înstrăinată prin jaf – politica dusă de toate guvernările care s-au succedat după momentul 1989.
Tandemul de astăzi OMV – Rompetrol este expresia unui periculos monopol în industria petrolului, creat prin contribuţia decisivă a “elitei” corupte securistice şi de partid.
Cazul Patriciu şi analiza contextului care a creat situaţia de acum este de o covârşitoare importanţă, în sensul percepţiei orizontului societăţii româneşti în intervalul următor.
Patriciu este un exponent ilustrativ, este deja expresia unei tipologii a oligarhiei româneşti, asemănătoare celei ruseşti.
Nu întâmplător oligarhia noastră este conectată direct cu omologii de la Moscova. Eficacitatea Cartelului arată o remarcabilă tenacitate.
• urmază: Armaghedonul Oligarhilor 37. PNL S.R.L.