home CORUPTIE, POLITICA Armaghedon 5. Functia publica (III)

Armaghedon 5. Functia publica (III)

Share

COMISIA EUROPEANA
RAPORTUL PRIVIND PROGRESUL ROMANIEI PE CALEA ADERARII 2001

Raportul anual din 2000 a salutat adoptarea Statutului functionarilor publici si infiintarea Agentiei Functionarilor Publici pentru a implementa Statutul si a prelua un rol conducator in reforma administratiei publice. Din pacate, un mic progres substantial in reforma functiei publice poate fi semnalat in ultimul an.

Toate ministerele au fost restructurate dar aceasta a fost mai degraba rezultatul schimbarii de guvern decat al programului de reforma strategica. Anumite posturi au disparut in timp ce altele si-au schimbat responsabilitatile.

Aceasta a dus la indepartarea multor functionari publici fie prin demisii fie prin concediere. Acest proces a subminat serios stabilitatea functiei publice la toate nivelurile administratiei publice.

Numarul secretarilor de stat (numiti politic) a fost sporit semnificativ. Multi dintre ei au preluat responsabilitatile detinute de directorii generali (functionari publici de cariera).

Reorganizarea ministerelor a fost insotita de anuntarea unei reduceri de 30% din corpul functionarilor publici (astfel in septembrie 2001, dimensiunile acestui corp fusese redus cu 22%). Aceasta masura a redus nivelurile deja scazute ale capacitatii administrative si a lasat multe ministere importante cu personal insuficient.

Nu exista o evidenta a unei supradimensionari sistematice cu personal in administratia centrala si operarea de reduceri substantiale in fiecare minister a ratat oportunitatea unei realocari a resurselor umane excedentare catre acele zone care aveau nevoie de personal suplimentar.

In termenii procesului, aceste concedieri au fost rezultatul unor teste scrise si, prin urmare, au urmarit prevederile Statutului functionarilor publici. Totusi, Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu a fost implicata in nici o etapa.

Aceasta nu numai ca ridica ingrijorari privind standardul acestor testari (care erau responsabilitatea fiecarui minister), dar indica deasemenea ca Agentia nu si-a indeplinit rolul de gardian al Statutului functionarilor publici.

In ciuda acestei reduceri, un val proaspat de recrutari a avut loc de asemenea mai ales pentru nou-infiintatele ministere. Multi dintre cei angajati in noile ministere sunt functionari angajati anterior de alte ministere ceea ce a facut dificila evaluarea reducerii totale a corpului functionarilor publici.

Ca si in cazul disponibilizarii functionarilor, Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu a fost implicata nici in supervizarea sau implementarea procesului de recrutare.

Un Institut National al Administratiei Publice a fost infiintat cu scopul imbunatatirii prevederilor privind trainingul functionarilor publici. Deoarece Institutul va deveni deplin functional in anul academic 2002-2003, nu este inca posibila evaluarea eficacitatii acestei institutii.

Comisia a facut pledoarie ca o reforma a administratiei publice fundamental structurala ar trebui sa fie una dintre prioritatile urgente ale noului guvern. Pentru a face deplin operational Statutul functionarilor publici, legislatia secundara este inca necesara pentru a acoperi recrutarea, structurile carierei si remunerarea.

In plus, o reforma strategica comprexensiva ar trebui dezvoltata (aceasta este una din prioritatile din Parteneriatul de aderare din 1999 care nu a fost inca implementata).

O asemenea strategie ar trebui sa acopere dezvoltarea mecanismelor de asigurare a independentei politice si evidentei numerice a functionarilor publici, prevederi imbunantatite atat pentru formarea (training) initiala cat si pentru cea continua (in timpul serviciului) si introducerea unei structuri a carierei bazate pe promovare transparenta si evaluare.

In septembrie 2001, Guvernul Romaniei a raspuns prin adoptarea Strategiei generale cu privire la accelerarea reformei in administratia publica si a unei strategii in domeniul e-government-ului. Un colegiu inter-ministerial, direct subordonat Primului-ministru, a fost infiintat pentru a monitoriza implementarea reformei strategice.

O munca considerabila va fi necesara pentru a dezvolta in viitor aceasta strategie. Cu toate acestea, aceste dezvoltari sunt pasi inainte semnificativi si ar reprezenta fundatiile progresului viitor.

Entitatile responsabile cu reforma administrativa sunt Ministerul Administratiei Publice si Agentia Nationala a Functionarilor Publici dar propria lor capacitate operationala este limitata ca si influenta lor politica asupra altor ministere. Pentru ca programul de reforma sa reuseasca este esential ca aceste institutii sa fie considerabil intarite.

Raportul anual al Comisiei Europene privind Romania pe 2001, publicat pe 13 noiembrie 2001

ANEXA 2
VERGINIA VEDINAS era, anterior numirii sale ca Presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, cu rang de secretar de stat, un cadru didactic universitar specializat in materia functiei publice precum si un avocat la care apelau functionarii publici ale caror drepturi fusesera incalcate chiar de catre reprezentantii actualului guvern.

Cunostea asadar foarte bine ilegalitatile la care apelau managerii administratiei publice, castigand procese intentate de functionari publici care erau victime ale campaniei declansate de incalcare si ignorare a Statutului functionarilor publici.

La scurt timp de la numirea sa, VERGINIA VEDINAS a inceput sa abdice de la principiile pe care le clamase ca specialist in functia publica, dovedind o atitudine foarte docila fata de managerii administratiei publice care incalcau Statutul functionarilor publici.

Deoarece se pare ca a devenit destul de rapid membru al partidului de guvernamant, presedintele ANFP a transformat institutia din gardianul Statutului functionarilor publici in tortionarul corpului functionarilor publici, ignorand complet apelurile disperate ale functionarilor publici.

Desi Verginia Vedinas nu detinuse anterior nici o pozitie manageriala in administratia publica, aceasta a dovedit ca nu are nici aptitudini manageriale. Adoptand acceasi filosofie caracteristica Guvernului PSD bazata pe deviza INSTITUTIA SUNT EU, aceasta a instaurat un regim de teroare, promovand in functii de decizie indivizi fara pregatire de specialitate, mentinand pe functii de conducere functionari numiti cu delegatie, paralizand activitatea institutiei din cauza prezentei sale meteorice in cadrul ANFP.

Pentru a-si rotunji veniturile deja protejate datorita confundarii lor cu bugetul institutiei, Verginia Vedinas a cumulat castigurile subtantiale ale demnitarului cu salariile incasate ca profesor la cel putin trei (3) universitati de stat si private.

S-a transformat astfel intr-un demnitar la fara frecventa in conditiile in care haosul din administratia publica era evident chiar si pentru studentii domniei sale.

In Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP), singura institutie care poate conform legii sa stopeze acest haos din administratie in domeniul functiei publice, a fost instaurat un regim de teroare sub deviza: Cui nu-i convine poate sa plece, in caz contrar fiind dat afara.

Desi fusese sprijinita puternic de Sindicatul FORUM din ANFP inca inainte de numirea in functie, aceasta si-a dat seama imediat ca organizatia sindicala este un martor incomod si un partener dificil in conditiile campaniei de deturnare a obiectivelor ANFP stabilite de Statutul functionarilor publici.

Conducerea ANFP a demarat o actiune de terorizare a membrilor de sindicat, avand ca scop pulverizarea Sindicatului FORUM, afiliat la F.N.S.F.P. din cadrul CNS Cartel ALFA.

Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici asigura o oarecare autonomie Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, un element de siguranta in plus fata de politizarea administratiei. Prin aceasta lege, ANFP avea posibilitatea de a interveni in protejarea unor functionari ale caror drepturi erau incalcate.

In cazul recentelor concedieri, ANFP nu a avut initiativa demararii unei actiuni de control in institutiile publice si nici a asigurarii unui ajutor constand macar in consiliere juridica pentru cei eliberati ilegal din functiile publice.

In conditiile subordonarii efective fata de Ministerul Administratiei Publice, este imposibila adoptarea unor asemenea initiative reclamate de altfel si de legislatia in vigoare.

Reducerea importantei ANFP este demonstrata si de reducerea masiva de personal care a fost impusa Agentiei de Ministerul Administratiei Publice.

La inceputul anului, ANFP avea 200 de posturi, fiind angajati doar 120 de functionari. In noua schema figureaza doar 85 de posturi, fiind ocupate doar 80.

Reducerea de personal a fost asadar de 60%, in conditiile in care Guvernul Romaniei anuntase ca ANFP va fi intarita.

O masura deosebit de importanta pentru instaurarea legalitatii in cadrul corpului functionarilor publici este revenirea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in subordinea Guvernului, desi solutia ideala ar fi trecerea ANFP sub autoritatea Parlamentului, dupa modelul Avocatului Poporului.

Este deosebit de importanta initierea unei actiuni comune a Avocatului Poporului si a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, actiune posibila si prin trezirea Avocatului Poporului care a devenit o autoritate pur decorativa in Romania.

ANEXA 3

Ministrul Octav Cozmanca a condus timp de 6 LUNI un minister ILEGAL, INEXISTENT. Ministerul Administratiei Publice apare prima data intr-un act normativ pe 29 DECEMBRIE 2000, in art. 1 al Ordonantei de urgenta nr. 291 privind stabilirea de masuri referitoare la ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA unor ministere.

Ministerul Administratiei Publice, organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului, asigura realizarea Strategiei si Programului de guvernare in domeniul administratiei publice locale.

Nici un act normativ anterior nu marcase infiintarea acestui minister, astfel incat acesta a functionat ILEGAL pana pe 7 IUNIE 2001, cand Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 308 pentru aprobarea O.U.G. nr. 291/2000, stabilind insa o forma modificata a art. 1 din ordonanta, dupa cum urmeaza:

Se infiinteaza Ministerul Administratiei Publice, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, iar Ministerul Functiei Publice se desfiinteaza.

Timp de 6 LUNI, domnul Cozmanca a fost singurul ministru fara minister legal infiintat, ceea ce nu l-a impiedicat pe reputatul avocat sa concedieze personalul Ministerului Functiei Publice, sa coordoneze intregul proces de desfiintare a Statutului functionarilor publici si toate celelalte actiuni de reformare a administratiei publice romanesti.

Ministerul Administratiei Publice s-a transformat intr-un guvern de dimensiuni mai mici, care promoveaza si coordoneaza intregul proces de centralizare si politizare administrativa.

Ministrul Octav Cozmanca a declansat prigoana impotriva secretarilor generali imediat dupa numirea sa in functie. A reusit in scurt timp sa convinga majoritatea secretarilor generali ca nu au nici o sansa sa ocupe in continuare functiile publice respective.

Pentru cei 17 secretari indisciplinati care au incercat sa reziste, Octav Cozmanca a emis Ordinul 291/2001 cu privire la organizarea unui test profesional, desi testul profesional nu era reglementat de legislatia privind functia publica.

Li s-a comunicat secretarilor generali ca nu au nici o sansa sa promoveze testul, in acest sens stabilindu-se o bibliografie care se confunda cu Monitorul Oficial al Romaniei, deoarece continea peste 100 (O SUTA) de titluri de acte normative.

Rezultatul campaniei de exterminare a secretarilor a fost un succes total pentru ministrul cu nostalgii puternice fata de cursurile Academiei Stefan Gheorghiu. Picati sau absenti la test, secretarii au fost eliberati din functii.

O parte dintre ei au sperat ca puterea judecatoreasca mai are accese de independenta fata de Executivul instalat in decembrie 2000. Au formulat actiuni in contencios administrativ si au urmat cu indarjire calea instantelor judecatoresti.

Bomba a explodat la Targu Mures, unde Curtea de Apel Sectia Contencios Administrativ, prin Sentinta nr 151/2001 a dat castig de cauza reclamantei PORA ZAMFIRA, fostul secretar general al Prefecturii judetului Mures.

Instanta anuleaza ordinul lui Octav Cozmanca de organizare a testului profesional, anuleaza ordinul de eliberare din functie al Zamfirei Pora si dispune reintegrarea acesteia in functia publica de conducere de secretar general al Prefecturii Mures, cu toate consecintele juridice privind plata drepturilor banesti care i se cuvin.

In prezent, aproape jumatate din prefecturile judetene au secretari generali ce ocupa ilegal functiile respective, deoarece ministrul Cozmanca a manifestat si manifesta un dispret total fata de legile statului roman.

Intr-un stat de drept autentic, comportamentul iresponsabil al acestui exponent al epocii ceausiste ar fi atras de mult demiterea sa si inregistrarea sa printre exponatele muzeului totalitarismului comunist din Romania.

ANEXA 4

H.G. 1082/2001 privind organizarea si desfasurarea concursurilor si examenelor pentru ocuparea functiilor publice urmareste centralizarea, politizarea si sporirea cheltuielilor in administratie.

Desi se stabileste ca fiecare comisie de concurs sa fie formata din 1-2 persoane din afara institutiei publice organizatoare, dintr-un total de 3-5 membri, autorii actului normativ schimba acest raport chiar in textul aceleiasi hotarari.

Se ajunge pana la a forma comisii alcatuite exclusiv din straini de institutie, mai ales trimisi de la centru. Autonomia locala ramane un principiu constitutional necunoscut autorilor acestor acte normative.

Comisiile au reprezentanti atat de la Ministerul Administratiei Publice (MAP), cat si de la Agentia Nationala a Functionarilor Publici(ANFP), ce primesc indemnizatii reprezentand 20% din indemnizatia sau salariul de baza al conducatorului institutiei publice organizatoare, suportate din bugetul gazdei.

Se constituie asadar un corp de AGA-mani in administratie, care vor contribui la diminuarea cheltuielilor administratiei. MAP si ANFP isi vor trimite reprezentanti si pentru examinarea sefilor de birou din muzeele si bibliotecile judetene.

Ordinul politic (de multe ori ilegal) trebuie impus pretutindeni, chiar daca se incalca principiul autonomiei locale.

H.G. nr. 1084/2001 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a performantelor profesionale ale functionarilor publici consolideaza mecanismele politizarii functiei publice.

Functionarii publici vor fi la cheremul sefilor, condamnati foarte rapid in eventualitatea manifestarii indisciplinei fata de ordinele politice care ignora prevederile legale in vigoare.

In cazul fericit in care seful direct, adica evaluatorul, este obiectiv si acorda calificativul meritat, rezultatul poate fi anulat si modificat de cel care contrasemneaza raportul de evaluare, functionarul public ierarhic superior evaluatorului.

Deoarece acesta este de regula mai politizat decat subalternii sai, va sanctiona dur abaterile acestora de la disciplina de partid.

Hotararea de guvern nr. 1086/2001 privind organizarea si functionarea comisiilor paritare si Hotararea de guvern nr. 1083/2001 privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplina din cadrul autoritatilor si institutiilor publice respecta acelasi principiu al guvernarii actuale, cel al MIMARII DEMOCRATIEI.

Cele doua organe de gestiune a functiei publice sunt doar decorative, fara a avea forta de a stopa haosul din sistem. Comisia paritara se reuneste la date aleatorii, fara a conta practic in stabilirea unor masuri care sa contribuie la buna functionare a aparatului administrativ.

Comisia de disciplina se transforma intr-un organ represiv, comandat politic in detrimentul protejarii functionarilor publici de abuzurile la care sunt supusi de conducatorii aparatului administrativ.

Materia raspunderii disciplinare, intreaga procedura dupa care functioneaza aceasta comisie sunt tratate deliberat cu usurinta, pentru a favoriza comiterea de abuzuri, cu scopul curatarii corpului functionarilor publici de acele elemente care mai fac inca apel la respectarea Statutului functionarilor publici.

Mai adaugam faptul ca ambele comisii pot avea in componenta membri ai aceleiasi familii, ceea ce demonstreaza preocuparea guvernarii pentru eliminarea virusilor care dauneaza bunei functionari a administratiei.

Sindicatele, inca nepolitizate complet, au un rol pur decorativ in aceste comisii, fiind deja create conditiile favorabile pentru organizatiile sindicale comandate politic. Cele doua acte normative contin prevederi ilegale, paralizand activitatea organelor de gestiune a funtiei publice la nivelul institutiilor publice care au mai putin de 10 functionari publici.

Hotararea de guvern nr. 1085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu, conditiile de evaluare si regulile specifice aplicabile functionarilor publici debutanti sufera din cauza aceleiasi superficialitati ce-i caracterizeaza pe autorii actelor normative, o superficialitate deliberata.

Pe langa salariile de mizerie pe care le primesc stagiarii, ei vor beneficia si de prevederile unui act normativ care le consolideaza statutul de sclavi pe plantatia unei administratii bolnave.

Autorii acestui set de acte normative devin adevarati calai ai reformei functiei publice.

ANEXA 5

Ordonanta de urgenta (OUG) privind reglementarea drepturilor de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar prezentat partenerilor sociali va avea un efect dezastruos asupra reformei functiei publice in Romania, daca se va mentine forma actuala.

Conducatorii institutiilor sau autoritatilor publice sunt consacrati ca veritabili patroni, ce dispun dupa bunul plac de functionarii publici din subordine, deoarece Statutul functionarilor publici devine inaplicabil.

Este evident faptul ca nu este posibila o reforma a administratiei publice daca nu se creeaza si se consolideaza un corp al functionarilor publici performant, motivat si stabil.

Prezentul proiect nu numai ca nu va duce la o motivare de natura salariala a functionarilor publici, ci si demotiveaza din punct de vedere moral si profesional aceasta categorie.

Reincadrarile pe functii preconizate de autorii actului normativ spulbera insasi ideea de STATUT AL FUNCTIONARILOR PUBLICI, facilitand comiterea unor noi abuzuri in administratia publica romaneasca.

Dupa valul de concedieri din 2001 justificate de reducerea resursei umane din administratie, de schimbarea denumirii unor institutii sau compartimente, in 2002 va urma un nou val de abuzuri justificat de schimbarea denumirii functiilor publice.

Procedura stabilita pentru REINCADRARE este nu numai ilegala si inutila ci si ambigua atat pentru functionarii publici cat si pentru managerii administratiei publice.

Asemeni altor acte normative recente care afecteaza functionarii publici, aceasta ordonanta de urgenta va permite incalcarea in continuare a legislatiei privind functia publica si functionarul public, ABUZUL DE PUTERE fiind deja un fenomen obisnuit in sistemul administratiei publice.

Schimbarea denumirii unor functii vizeaza mai ales functiile publice de executie.

Este normal sa fie definite, pentru a le putea intelege si partenerii sociali, acele criterii originale utilizate la reincadrare: vechimea in activitate, experienta profesionala si calitatile personale.

Este neclar ce isi doreste actualul guvern: promovarea in functie pe baza exclusiv a vechimii, exclusiv a meritului sau o forma mixta, deoarece reincadrarea va trebui sa tina cont de o filosofie guvernamentala privind accederea si promovarea in functiile publice si, desigur, de legislatia in vigoare.

Actualul guvern, prin reprezentantii sai in fruntea unor ministere, a patentat functia contractuala, o institutie inexistenta in sistemul juridic romanesc, ocupata de o corcitura intre functionarul public si personalul contractual.

Prezenta OUG vizeaza reglementarea acestei categorii de angajati aflata in ilegalitate, vizand legalizarea retroactiva a abuzurilor comise anterior de sefii administratiei publice.

Consideram ca acest act normativ va produce un val de contestari in instantele judecatoresti a schimbarii incadrarii, accentuand si mai mult imaginea deplorabila pe care o are la nivelul comunitatii europene reforma functiei publice initiata de actualul guvern.

Prin acest proiect de OUG, Guvernul Romaniei demonstreaza ca Raportul de tara pentru 2001 al Comisiei Europene privind Romania este complet ignorat, recomandarile facute de forul european fiind considerate nerelevante de actualul guvern.

In aceste conditii, sansele de integrare europeana a Romaniei sunt compromise de actiunile celor care conduc administratia publica din Romania.

Potrivit art. 21 alin. 1) lit. b, d, e, art. 22 alin. 2), art. 30 alin. 1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, AGENTIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI trebuie sa elaboreze si sa avizeze orice propunere de act normativ care priveste functia publica si functionarul public, inclusiv cele referitoare la stabilirea unor functii publice, la stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru functionarii publici care sa fie obiectul unui act normativ special.

Prin restrangerea unor atributii si responsabilitati fundamentale stabilite printr-o lege organica (Legea nr. 188/1999) pentru Agentia Nationala a Functionarilor Publici, devine imposibila realizarea misiunii pentru care a fost infiintata ANFP: crearea si dezvoltarea unui corp profesionist de functionari publici, incalcandu-se chiar principiile stabilite de strategiile si planurile de actiune care vizeaza accelerarea reformei in administratia publica elaborate si aprobate de Guvernul Romaniei.

Autorii proiectului consacra criterii ambigue pentru reincadrare precum: vechime in activitate, calitati personale, ceea ce va insemna cresterea abuzurilor in administratia publica, ordonatorii principali de credite dispunand dupa bunul plac de cariera functionarilor publici din subordine.

Nu se justifica modificarea denumirii functiilor publice din anexa la Legea nr. 188/1999, deoarece functiile publice stabilite pentru administratia publica au primit deja avizul ANFP, masura propusa in prezentul proiect anuland intregul proces de avizare a functiilor publice, ceea ce duce la o diminuare a rolului si autoritatii ANFP in reformarea functiei publice din Romania.

Legea nr. 188/1999 delimiteaza clar corpul functionarilor publici de personalul contractual. Cu toate acestea, actualul proiect de OUG modifica practic prevederile Statutului functionarilor publici, largind sfera personalului contractual, denumit straniu in proiect si functionari contractuali (ex. consilieri juridici).

Share