AFP a publicat un articol dedicat cazului Emilia Şercan, jurnalista care a devenit ținta unei operațiuni de compromitere, orchestrată în instituții ale statului român, după ce l-a acuzat de plagiat pe premierul Nicolae Ciucă.
Jurnalista română Emilia Şercan și-a făcut o misiune din a demasca plagiatul la cele mai înalte niveluri din țară. Dar ultima sa investigație, în care a arătat că premierul a prezentat în teza de doctorat munca altora ca fiind a sa, a făcut-o ținta unui potop de amenințări și difuzarea unor fotografii intime, care au ca scop reducerea ei la tăcere.
În ultimii șapte ani, Şercan a dezvăluit aproximativ 50 de cazuri de plagiat, în care au fost implicați oameni de seamă, demonstrând că miniștri, procurori și judecători au încălcat regulile atunci când au publicat cărți, articole științifice sau teze de doctorat.
Ultimul care a intrat în vizorul ei este premierul României, fostul general Nicolae Ciucă.
La jumătatea lunii ianuarie, ea a publicat o investigație în publicația independentă PressOne, acuzându-l pe Ciucă că a folosit conținut plagiat în 42 de pagini, din teza sa de doctorat din 2003, de 138 de pagini, despre știința militară.
De atunci, jurnalista a fost victima unei avalanșe de insulte și discursuri de ură, pe rețelele de socializare, până în punctul în care Şercan a declarat că se simte în pericol.
„Niciodată nu m-am mai simțit vizată într-un asemenea mod”, a declarat scriitoarea și universitara în vârstă de 46 de ani, care a depus două plângeri la Poliție, din cauza amenințărilor.
Ciucă, un general în retragere cu patru stele, care a servit în Irak și Afganistan, conduce Partidul Național Liberal (PNL), aflat la guvernare.
Premierul, în vârstă de 55 de ani, a respins acuzațiile, spunând că a respectat regulile academice ale vremii. „Nu am plagiat”, a insistat el.
Şercan a primit anterior o amenințare cu moartea, în 2019, după ce a dezvăluit cazuri de plagiat în tezele de doctorat din cadrul Academiei de Poliție din țară.
Ulterior, un tribunal din București i-a condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pe un rector și pe adjunctul acestuia, care au făcut presiuni asupra unui subordonat, pentru a o amenința.
De data această însă, fotografii intime furate, făcute de logodnicul ei, în urmă cu 20 de ani, au fost folosite pentru a o ataca.
La scurt timp după ce Şercan a trimis poliției capturi de ecran ale imaginilor, acestea au fost publicate de un site din Moldova vecină și au ajuns rapid pe alte 74 de site-uri, a declarat ea.
Şercan a acuzat autoritățile că au „orchestrat o operațiune de kompromat”, pentru a încerca să o discrediteze.
Procurorii au deschis un dosar penal, dar Şercan a declarat că ancheta pare să nu înregistreze nici un progres.
„La cel mai înalt nivel al statului, oamenii blochează procesul și vor să îngroape cazul”, a declarat ea pentru AFP. „Își folosesc puterea pentru a-și acoperi urmele și pentru a mă împinge la tăcere”.
Parchetul a declarat pentru AFP că o anchetă penală a fost începută și este în curs de desfășurare.
Zece organizații pentru libertatea presei, printre care Reporteri fără frontiere (RSF) și Comitetul pentru protecția jurnaliștilor (CPJ), s-au declarat îngrijorate de hărțuirea lui Sercan – care este de asemenea profesor de jurnalism la Universitatea din București – și au cerut o anchetă amănunțită.
„Tot acest sprijin a însemnat mult pentru mine, dar nu și pentru procurorii români, se pare”, a adăugat ea, declarându-se furioasă și frustrată de lipsa de acțiune.