NOTA: Acest articol reprezintă punctul de vedere al unor surse din Agerpres care doresc sa-şi păstreze anonimatul.
Directorul interimar Agerpres Ioan Roşca a numit un redactor-şef care a băgat România în război cu Libia, prin declaraţii puse în gura preşedintelui României
Conform regulamentului intern de funcţionare stabilit de conducerea agenţiei, o persoană sancţionată nu poate îndeplini o funcţie de conducere 
timp de un an de la aplicarea sancţiunii, care se radiază doar prin ordin al directorului general.
erikhenne
Cogito ergo sum
După cum v-am anunţat deja, latifundiarul Agerpres Ioan Roşca, director interimar de patru ani, taie şi spânzură ca pe moşia lui, sub privirile indiferente ale mediului politic şi ale parlamentarilor din comisiile de cultură.
După ce a reorganizat prin desfiinţare, în cea de-a treia zi de Crăciun, Redacţia Economică, lăsând astfel agenţia de stat fără un departament important pentru agenţiile de presă din toată lumea, moşierul nostru a desemnat o nouă conducere la Redacţia Informaţii Centrale, înmulţind schema de şefi.
Icrele, ca şi maioneza, se înmulţesc punând ulei şi frecând cu lingura de lemn. Există o singură problemă: să nu schimbi sensul în care învârţi lingura când freci, că se taie. Exact asta a făcut Roşca, aşa că maglavaisul acum se va tăia, adică agenţia va merge şi mai prost. Vom vedea imediat de ce.
În fruntea redacţiei, care acum cuprinde informaţiile centrale, dar şi redactori din Redacţia Economică reorganizată şi redactorii de la Secţia Sport, Măria Sa Roşca a instalat-o pe Andreea „Libia” Rotaru.
De la păţania de acum doi ani, pe care o vom povesti mai jos, Andreea este supranumită „Libia”. Când se duce ea în Piaţa Matache să cumpere roşii, „Doamna Libia!” o strigă florăresele.
Andreea este o fostă adjunctă cândva, care a fost reorganizată în urmă cu vreo trei ani, la pachet cu nişte foşti şefi, care s-au dovedit atunci indisciplinaţi tot faţă de Roşca, nu pentru greşeli profesionale.
Aşa cum se procedează, de fapt, cu persoanele incomode pentru mai-marii Agerpres, fără ca să-i pese cuiva de la nivel înalt, deşi e vorba despre bani publici.
În urmă cu aproape doi ani, Andreea „Libia” Rotaru a redevenit din nou şefă, de această dată peste nou-înfiinţata (peste noapte, apoi desfiinţată în primăvara anului 2011) secţie de editori – viză, de unde a tot condus şi coordonat ea fluxul de ştiri, până a băgat România în război cu Libia.
Desigur, aceasta nu prin declaraţii puse în gura ei, ci tocmai prin cea a preşedintelui României. Aceasta într-o ştire dată de dânsa, fără consultarea vreunui şef ierarhic sau a redactorului aflat atunci la conferinţa de presă a lui Traian Băsescu.
Pe 22 martie, la orele serii, pe răcoare, Andreea „Libia” Rotaru era în redacţie, în timp ce preşedintele anunţa deciziile luate de CSAT în acea zi. Sorbind ea o cafea, ca când ajunsese pe la nivelul zaţului, s-a gândit să facă o ştire cu de la sine putere. Iată cum a fost aceasta difuzată abonaţilor Agerpres:
România participă la războiul din Libia cu fregata Regele Ferdinand – 205 militari şi doi ofiţeri
Bucureşti, 22 mar /Agerpres/ – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, în şedinţa de marţi, participarea României la războiul din Libia cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand şi doi ofiţeri de stat major din forţele navale, a anunţat preşedintele Traian Băsescu.
Potrivit şefului statului, Guvernul trebuie să aloce, în următoarea şedinţă, resursa financiară necesară pentru ca fregata să opereze în Marea Mediterană.
„Pe 20 martie, a fost aprobat planul de operaţii pentru impunerea embargoului cu privire la vânzarea de armament către Libia. Azi, a fost aprobat planul de operaţii privind zona de interdicţie aeriană. Tot azi, în jurul orei 16,00, Consiliul Nord-Atlantic a aprobat Directiva de execuţie pentru impunerea embargoului împotriva Libiei, în baza Rezoluţiei 1970 a Consiliului de securitate”, a precizat Traian Băsescu. AGERPRES/ (AS – Andreea Rotaru)
U-ha! La ceva timp după această năzdrăvănie inextricabilă şi crăcănătoare, abonaţii Agerpres au fost informaţi că preşedintele nu a zis chiar aşa:
CORECTURÃ la ştirea de la ora 21,18 de pe fluxurile Politic, Bucureşti, JAI
În ştirea difuzatã la ora 21,18, pe fluxurile Politic, Bucureşti şi JAI, în titlu şi lead se va citi corect: „România participã la impunerea embargoului împotriva Libiei cu fregata Regele Ferdinand – 205 militari şi doi ofiţeri„.
Retransmitem flash-ul în forma corectã:
Bucureşti, 22 mar /Agerpres/ – Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii a aprobat, în şedinţa de marţi, participarea României la impunerea embargoului împotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand şi doi ofiţeri de stat major din forţele navale, a anunţat preşedintele Traian Bãsescu.
Potrivit şefului statului, Guvernul trebuie sã aloce, în urmãtoarea şedinţã, resursa financiarã necesarã pentru ca fregata sã opereze în Marea Mediteranã.
„Pe 20 martie, a fost aprobat planul de operaþii pentru impunerea embargoului cu privire la vânzarea de armament cãtre Libia. Azi, a fost aprobat planul de operaţii privind zona de interdicţie aerianã. Tot azi, în jurul orei 16,00, Consiliul Nord-Atlantic a aprobat Directiva de execuţie pentru impunerea embargoului împotriva Libiei, în baza Rezoluţiei 1970 a Consiliului de securitate”, a precizat Traian Bãsescu. AGERPRES/ (AS – Andreea Rotaru)
A doua zi, pe postul de televiziune Realitatea TV, consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională Iulian Fota a comentat sarcastic ştirea. Ca urmare a acestei grave erori, la scurt timp Andreea Rotaru a fost sancţionată de comisia de disciplină a Agerpres, conform Codului muncii, art. 264, cu reducerea salariului timp de trei luni.
Conform regulamentului Agerpres, la capitolul 7 ( Reguli referitioare la procedura disciplinară) – ce se referă la abateri disciplinare şi sancţiuni – art. 119, alin (2) prevede că…
„Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare daca salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin ordin al directorului general”
Regulamentul e postat pe site-ul intern Agerpres de câteva luni de zile bune.
Cum sancţiunea a fost aplicată în primăvara anului 2011, după aritmetica noastră nu au trecut cele 12 luni şi nici vreun ordin de radiere a sancţiunii nu putea fi dat, pentru că mai marii Agerpres şi-ar fi încălcat propriul regulament intern.
Aşadar, Andreea „Libia” Rotaru e redactor-şef… aflat sub efectele sancţiunii din anul 2011! Propunem domnului Roşca să facă un ţintar cu toţi sancţionaţii din Agerpres, pentru gafe de presă notorii şi apoi să-i fixeze pe toţi pe funcţii.
De exemplu, dl. Ioan Roşca nu trebuie să o rateze pe colega domniei-sale care şi-a luat singură declaraţie de presă şi apoi a făcut ştire cu asta, nici pe fostul redactor-şef care a inventat un ultim interviu cu Mădălina Manole, deja trecută la acel moment în lumea celor drepţi.
NOTA: După publicarea textului de mai sus, am fost contactaţi de mai mulţi interlocutori din agenţia de presă, cu care am purtat o serie de discuţii lămuritoare.
Andreea Rotaru este văzută în acest moment de către nucleul dur al oponenţilor lui Mihai Roşca drept o trădătoare. Se poate spune, conform unor informaţii pe care le deţin, că aceasta este un nou venit în gaşca lui Roşca.
Ni s-a relatat că Rotaru este genul „salcie plângătoare”, care cedează la presiuni şi se manifestă emoţional. În funcţia în care e acum nu credem că va rezista foarte mult până când o va comite.
Alte surse afirmă că Andreea Rotaru ar fi fost numită redactor-şef pentru că altcineva nu mai poate acum să fie numit, pentru că rezervorul de pezevenghi roşcaţi s-a golit. Ne îndoim de acest fapt.
Cert este că într-adevăr gafa ei cu Libia este urâtă. Dar să nu uităm că în meseria asta toţi facem gafe. Comicul de situaţie şi de limbaj poate fi motiv de amuzament infinit pentru un grup de jurnalişti cu bun simţ şi simţul umorului, care se întâlnesc la o bere să-şi depene reciproc gafele pe care le-au făcut în carieră.
Cred că în primăvara anului 1996 am fost la o conferinţă de presă a CSDR cu Victor Ciorbea în sediul de la Piaţa Kogălniceanu, la care am început întrebarea pe care voiam să o pun cu o destul de lungă dizertaţie (prima greşeală), după care am uitat ce întrebare voiam să pun (a doua greşeală). Aşa că gafe facem toţi. Numai cine nu munceşte nu greşeşte.
Nu întotdeauna îți asumi 100% punctul de vedere al unei părți, chiar dacă îl respecți. Astfel au apărut nota din debut şi cea de faţă.