Pe 3 mai, S.C. Cațavencu a intrat în faliment, adică societatea s-a dizolvat, cum scrie și-n sentință. Într-o altă sentință (1,2,3) din toamna lui 2010 cu privire la falimentul Cațavencu, 
instanța atrăgea atenția că este ilegal ca SC Cațavencu, în faliment, să editeze revista Academia Cațavencu.
foto: Realitatea.net
Astea sînt rigorile legii, care nu permite continuarea activității specifice unei societăți intrate în faliment. E și logic, cînd ai datorii de milioane de euro la fisc și ai intrat în faliment, de ce să continui activitatea? Ca să faci alte găuri de milioane de euro?
Dar să lăsăm legile să-și facă treabă, vă spunem luni mai multe despre rigorile legilor și cine e pasibil de pușcărie în acest caz.
Să trecem la chestiuni ce țin de caracterul unor jurnaliști. Doru Bușcu, îl știți, redactorul-șef de la Cațavencu, pe care Vîntu îl invita finuț să i-o sugă prin batistă, a încercat să inventeze o explicație pe site-ul Cațavencu, pentru cum se poate ca o societate dizolvată, în FALIMENT, să editeze o publicație.
Că cică “așa a hotărît Adunarea Creditorilor”. Numai că, să vezi surpriză, Doruleț: după anunțarea falimentului pe 3 mai, n-a mai avut loc nicio Adunare a Creditorilor, prima fiind, conform Buletinului Insolvenței (un fel de Monitor Oficial unde se publică date despre faliți) pe data de 16.05 2011, adică lunea asta.
Bine, și dacă ar fi avut loc, oricum nu putea să ia o asemenea decizie, împotriva hotărîrilor judecătorești. Dar nici măcar n-a avut loc! Pentru o așa minciună, nu putem să-i urăm marelui caracter, care se recomană “director editorial”, decît un călduros: Marș la batista umedă a lu’ Vîntu, Doruleț!
~ citeste solutia Tribunalului Bucuresti in Kamikaze