Pe măsură ce Rusia își reînnoiește și își reorientează atacurile asupra estului și sudului Ucrainei, apar mai multe dovezi ale aparentelor atrocități rusești.
Kievul a cerut Washingtonului să folosească unul dintre cele mai puternice instrumente din arsenalul său de sancțiuni: adăugarea Moscovei pe lista de state sponsori ai terorismului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apelul direct către președintele Biden, în timpul unui apel telefonic recent, pe acest subiect, a informat The Washington Post.
Președintele polonez Andrzej Duda a acuzat și el Rusia de terorism, săptămâna aceasta, în timpul unei vizite la Kiev.
Dar Biden, care l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin criminal de război, nu s-a angajat la acțiuni specifice, potrivit unor persoane familiare cu conversația.
Statele Unite au condus un război financiar împotriva Kremlinului, de la invazia Ucrainei, începută pe 24 februarie, oferind totodată asistență militară semnificativă Kievului.
Departamentul de Stat acordă țărilor desemnarea aceasta după ce se constată că acestea au sprijinit în mod repetat terorismul internațional.
SUA declanșează diverse sancțiuni, inclusiv interzicerea de a primi asistență străină a SUA și interzicerea de a cumpăra produse care au dublă utilizare: comercială și militară.
De asemenea, statutul de stat sponsor al terorismului face mult mai dificilă negocierea cu instituțiile financiare internaționale, dominate de SUA, cum ar fi Banca Mondială.
Kremlinul are legături strânse cu unele națiuni care se află în prezent pe lista Departamentului de Stat, inclusiv cu Regimul Bashar al-Assad, din Siria.
Presupusele tentative de asasinare de către Moscova a dizidenților și spionilor, în țări străine, și sprijinul pentru separatiștii din Ucraina, acuzați de Statele Unite de crimă, viol și tortură, ar putea corespunde criteriilor Departamentului de Stat.
Includerea pe listă are efecte de amploare și ar exacerba problemele economice existente ale Rusiei. Zecile de țări străine care încă fac comerț cu Rusia s-ar putea confrunta cu sancțiuni economice, în timp ce activele Moscovei din SUA, inclusiv cele imobiliare, ar putea fi înghețate.
Desemnarea ca stat sponsor al terorismului ar sublinia și mai mult statutul Rusiei, de paria internațional, cel puțin în lumea occidentală.
Un fost oficial pentru combaterea terorismului, al Departamentului de Stat, a comparat recent listarea Rusiei cu o opțiune nucleară, care ar da o „lovitură de precizie împotriva ego-ului lui Putin”.
Denumirea de stat sponsor al terorismului a fost folosită cu moderație, în ultima jumătate de secol. Patru țări se află în prezent, pe listă: Cuba, Coreea de Nord, Iran și Siria.
Nici una dintre ele nu are nimic aproape din influența geopolitică sau puterea militară a Rusiei.
Chiar și în timpul Războiului Rece, Washingtonul s-a abținut să desemneze Uniunea Sovietică drept sponsor de stat al terorismului, în ciuda sprijinului Moscovei pentru grupurile considerate actanţi terorişti, în anii 70 și 80.
Instructorii sovietici de exemplu au antrenat Gruparea Baader-Meinhof, din Germania, cunoscută și sub numele de Fracțiunea Armatei Roșii.
Unii observatori spun că etichetarea Moscovei drept sponsor al terorismului de stat nu ar face decât să întărească dorința Rusiei de a prelungi războiul din Ucraina și de a împiedica diplomația SUA să ajungă la rezultatele dorite.
„Complicarea relației bilaterale este deosebit de periculoasă și îngrijorătoare pentru o putere majoră precum Rusia”, a scris Daniel Byman, de la Brookings Institution, în anul 2018.
El a adăugat că Moscova exercită influență în multe părți ale lumii, sensibile pentru Statele Unite, și că, în timp ce „Libia şi Sudanul pot fi evitate, Rusia nu”.
O înlăturare necesită de obicei o schimbare substanțială a dispoziției politice în Statele Unite sau evenimente care schimbă mediul politic, cum ar fi schimbarea de regim.
Irakul a fost pe listă înainte de căderea lui Saddam Hussein, în timp ce Libia a ocupat un loc până la mijlocul anilor 2000, când a devenit un aliat al Occidentului, împotriva terorismului.
Administrația Obama a scos Cuba de pe listă în anul 2015, după ce Washingtonul și Havana au convenit să purceadă spre normalizarea relațiilor diplomatice.
Președintele de atunci, Barack Obama, a citat sondaje de opinie publică, care indică faptul că majoritatea americanilor au aprobat deschiderea sa către Cuba, dar Administrația Trump a adăugat Havana din nou pe listă, în ultimele zile ale mandatului său.
Nominalizarea Sudanului pe listă a fost anulată la sfârșitul anului 2020, ca parte a planului diplomatic al Administrației Trump, de a îmbunătăți relațiile dintre Israel și națiunile arabe.
Sudanul, care sub un guvern anterior a sprijinit organizațiile militante și l-a găzduit pe Osama bin Laden, a normalizat relațiile cu Israelul, în schimbul excluderii sale de pe listă.