Un grup masiv dintre preoţii ortodocşi ruşi a hotărât că nu se mai poate şi s-a revoltat împotriva Patriarhului Kirill.
Binecuvântarea dată Kremlinului în gura mare, de Patriarhul Kirill, pentru invazia Moscovei în Ucraina, a divizat biserica ortodoxă mondială și a declanșat o rebeliune internă, despre care experții spun că este fără precedent.
Kirill, în vârstă de 75 de ani, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, vede războiul ca pe un răspuns împotriva unui Occident, pe care îl consideră decadent, în special în ceea ce privește acceptarea homosexualității.
El și Putin împărtășesc o viziune a „Russkiy Mir”, sau a „Lumii ruse”, care leagă unitatea spirituală, de expansiunea teritorială, vizând părți din fosta Uniune Sovietică, au declarat experții, pentru Reuters.
Ceea ce Putin vede ca pe o restaurare politică, Kirill vede ca pe o cruciadă. Dar patriarhul a stârnit reacții de respingere acasă, precum și în rândul Bisericilor din străînătate, legate de Patriarhia Moscovei.
În Rusia, aproape 300 de membri ortodocși ai unui grup, numit „Preoți ruși pentru pace”, au semnat o scrisoare, în care condamnă ordinele criminale executate în Ucraina.
„Poporul ucrainean ar trebui să aleagă singur, nu sub amenințarea armelor, fără presiuni din partea Occidentului sau a Estului”, se arată în scrisoare, referindu-se la milioanele de oameni din Ucraina, împărțite acum între Moscova și Kiev.
Moscova afirmă că acțiunea să este o „operațiune militară specială” menită nu să ocupe un teritoriu, ci să demilitarizeze și să „de-nazifice” Ucraina.
Din cele 260 de milioane de creștini ortodocși din lume, aproximativ 100 de milioane se află chiar în Rusia, iar o parte dintre cei din străînătate sunt în unitate cu Moscova. Dar războiul a tensionat aceste relații.
În Amsterdam, războiul i-a convins pe preoții de la parohia ortodoxă Sfântul Nicolae să nu-l mai menționeze pe Kirill în cadrul slujbelor.
Un episcop rus din Europa de Vest i-a vizitat, pentru a încerca să-i facă să se răzgândească, dar parohia a rupt legăturile cu Patriarhia Moscovei, numind decizia un „pas foarte dificil (făcut) cu durere în suflet”.
„Kirill a discreditat pur și simplu Biserica”, a declarat reverendul Taras Khomych, lector principal de teologie la Universitatea Liverpool Hope și membru al Bisericii Catolice de rit bizantin, din Ucraina. „Mai mulți oameni vor să vorbească în Rusia, dar se tem”, a declarat el pentru Reuters, într-un interviu telefonic.
Ucraina are aproximativ 30 de milioane de credincioși ortodocși, împărțiți între Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP) și alte două Biserici Ortodoxe, dintre care una este Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală sau independentă.
Ucraina are o semnificație majoră pentru Biserica Ortodoxă Rusă, deoarece este văzută că fiind leagănul civilizației ruse, unde în secolul al X-lea misionarii ortodocși bizantini l-au convertit pe prințul pagan Volodimir.
Mitropolitul (arhiepiscopul) Onufrie Berezovski al UOC-MP din Kiev a făcut apel la Putin, pentru „încetarea imediată a războiului fratricid”, iar un alt mitropolit al UOC-MP, Evologie, din orașul estic Sumy, le-a spus preoților săi să nu se mai roage pentru Kirill.
Kirill, care susține că Ucraina este o parte indivizibilă a jurisdicției sale spirituale, a rupt deja legăturile cu Bartolomeu, patriarhul ecumenic al Constantinopolelui, care acționează ca un prim între egali în lumea ortodoxă și care susține autonomia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
„Unele Biserici sunt atât de supărate pe Kirill din cauza poziției sale privind războiul, încât ne confruntăm cu o răsturnare de situație în ortodoxia mondială”, a declarat pentru Reuters Tamara Grdzelidze, profesor de studii religioase la Universitatea de Stat Ilia,, din Georgia, fost ambasador georgian la Vatican.
Într-o declarație comună, teologii ortodocși de la instituții precum Centrul de Studii Creștine Ortodoxe al Universității Fordham, din New York, și Academia Volos pentru Studii Teologice, din Grecia, au condamnat acei lideri ai Bisericii care „își îndrumă comunitățile să se roage în moduri care încurajează în mod activ ostilitatea”.
Printre alți lideri ortodocși care au criticat războiul se numără Patriarhul Teodor al II-lea al Alexandriei și al întregii Africi, Patriarhul Daniel al României și Arhiepiscopul Leo al Finlandei.
Poziția lui Kirill a creat de asemenea o prăpastie între Biserica Ortodoxă Rusă și alte biserici creștine.
Secretarul general interimar al Consiliului Mondial al Bisericilor (WCC), pastorul Ian Sauca, i-a scris lui Kirill, cerându-i să „intervină și să medieze cu autoritățile, pentru a opri acest război”.
Kirill a răspuns că „forțele care consideră în mod deschis Rusia ca fiind inamicul lor s-au apropiat de granițele sale” și că Occidentul este implicat într-o ‘strategie geopolitică pe scară largă’, pentru a slabi Rusia. CMI a făcut publice ambele scrisori.
Poziția pro-Putin a lui Kirill a bulversat de asemenea relațiile cu Vaticanul.
În anul 2016, Papa Francisc a devenit primul suveran pontif româno-catolic care s-a întâlnit cu un lider al Bisericii Ortodoxe Ruse de la marea schismă care a divizat creștinismul în ramurile de est și de vest în 1054.
O a două întâlnire pe care atât Francisc, cât și Kirill au declarat că doresc să o organizeze în acest an este acum practic imposibilă, au declarat experții.