home CORUPTIE, EVENIMENT, POLITICA Curtea Constituţională acceptă sesizarea Guvernului privind revocarea Codruţei Kovesi

Curtea Constituţională acceptă sesizarea Guvernului privind revocarea Codruţei Kovesi

Share

Curtea Constituţională a României a admis sesizarea Guvernului privind decizia preşedintelui Klaus Iohannis în cazul revocării Codruţei Kovesi. CCR a decis că există un conflict instituţional între Executiv şi preşedintele României. În acest moment, se aşteaptă apariţia comunicatului de presă al Curţii.

CCR anunţă azi decizia privind conflictul Preşedinţie-Guvern pe revocarea lui Kovesi

UPDATE 17.10 Daniel Morar ar fi fost unul dintre judecătorii Curţii Constituţionale care a votat împotrovă, conform Realitatea TV.

UPDATE 15.31 A existat o opinie separată a Liviei Stanciu. Judecătorii Marian Enache şi Maia Teodoroiu au avut opinii concurente. Scorul a fost 6 – 3. În comunicatul de presă, CCR îl obligă explicit pe preşedintele Klaus Iohannis să o revoce din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi.

download comunicatul de presă al CCR

UPDATE 15.05 Tudorel Toader reacţionează la decizia CCR: Decizia de astăzi arată că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei.

„Am admis cu majoritate de voturi și am stabilit că există un conflict între ministrul Justiției și președinte datorat refuzului președintelui de a da curs propunerii ministrului Justiției. Vom publica minuta ședinței și acolo va fi indicată calea de rezolvare a conflictului”, a spus președintele Curții, Valer Dorneanu, conform HotNews.

Starea Presei prezintă în continuare comunicatul de presă al CCR. Intertitlurile cu roşu aparţin redacţiei.

COMUNICAT DE PRESĂ

privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului

În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie.

Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia.

Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură
constituțională.

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur.

Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017].

În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie.

În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.

Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv,
justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului.

Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii.

Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.

Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.

Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele
constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un
conflict juridic de natură constituţională.

De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea Constituţională: Este conflict de natură constituţională

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea Constituţională: Preşedintele e obligat să o revoce pe Kovesi

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a
procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituţionale

Citeşte şi
Secţia pentru procurori a CSM a dat aviz negativ marţi propunerii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader,
Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, spune că este dezamăgit şi are un gust amar. Motivul? Cede
Preşedintele României Klaus Iohannis a anunţat acum câteva momente că respinge revocarea din funcţie a
Lobbystul american Elliot Broidy i-ar fi spus încă din vara anului trecut şlui Ted Royce că
Aceasta este ultima dezvăluire, făcută în urmă cu câteva minute de fugarul anti anticorupţie haiduc
Astări, procurorul-şef DNA Laura Codruţa Kovesi prezintă raportul de activitate al DNA.La eveniment va participa
Reacţia Partidului Social Democrat, după decizia secţiei de procurori a CSM, de aviz pozitiv pe
Liviu Pleşoianu, eputat PSD ultrareacţionar, vorbeşte despre "statul nazist KKK". Atunci când foloseşte iniţialele KKK,
O nouă serie de proteste se anunţă pentru această seară, de la ora 18.00. Manifestaţiile
Saga cu raportul ministrului Tudorel Toader a început imediat după încheierea conferinţei de presă de
Share