Ziariştii, fără drept la replică

Share

La 20 de minute dupa ce am anuntat ca site-ul Bursa, pe care a aparut un text-sinteza referitor la incalcarea drepturilor jurnalistilor si libertatea presei, este probabil victima unui atac informatic, acest site a devenit din nou accesibil. Indiferent de ce s-a petrecut acest lucru, daca a fost sau nu un atac informatic, ma bucur. Iata in continuare integral textul la care ma refer, un articol extrem de dur, bine documentat si bine argumentat, realizat pe baza unei discutii cu liderul MediaSind Cristi Godinac:

«♦ Peste 6000 de jurnalişti rămaşi pe drumuri
♦ Demisii la Realitatea TV. Jurnaliştii postului TV, somaţi să accepte transferul veniturilor exclusiv pe drepturi de autor, sub presiunea reducerilor salariale

♦  Intenţii similare la “Adevărul Holding”, “Evenimentul Zilei”, “Jurnalul Naţional”

♦  Peste 50 de procese intentate de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind împotriva unor trusturi sau grupuri de presă, printre care “SC Adevărul SA”, “SC Adevărul Holding”, “Evenimentul Zilei”, “România Liberă”, precum şi împotriva defunctelor “Cotidianul”, “Ziua”, “Business Standard”

♦  “Adevărul”, campion la abuzuri în lista MediaSind

Meseria de jurnalist nu-ţi face cinste în România. A patra putere în stat este fie coruptă, fie este supusă unor abuzuri care încet, dar sigur, o desfiinţează.

Fie că vorbim despre măsura de impozitare a veniturilor din drepturi de autor, adoptată recent de autorităţi, fie că ne referim la nedreptăţile comise de patronate, concluzia este una singură: presa de calitate este pe cale de dispariţie, sub presiunile exercitate din toate direcţiile.

Jurnaliştii au devenit o pradă uşoară pentru stat şi patronatele din industrie, exact ca-n jafurile comise pe timp de război. Doar că, de această dată, lupta se poartă pe muţeşte şi fără… drept la replică.

La prima vedere, decizia Guvernului de impozitare a drepturilor de autor pare justificată, în condiţiile perpetuării declinului economic.

Dar o privire atentă asupra problemei dezvăluie nenumărate situaţii în care patronii instituţiilor de presă au transferat abuziv cea mai mare parte a veniturilor salariaţilor pe contractele de cesiune a drepturilor de autor, contrar legislaţiei în vigoare, pentru simplul motiv că, până deunăzi, nu trebuiau să plătească statului taxe şi impozite.

Dar uneori scopul scuză mijloacele, astfel că, pentru multe companii de presă, această strategie a asigurat supravieţuirea, în contextul prăbuşirii cererii de reclamă şi în lipsa unor măsuri de sprijinire a industriei, promovate în alte state UE: TVA cuprins între 0 şi 5% sau plata taxelor şi impozitelor la încasarea, nu la emiterea facturilor.

În lipsă acută de lichidităţi, Executivul a trecut la taxarea muncii de creaţie. Pentru jurnaliştii din România, aceasta este o dublă înfrângere. În primă fază, au fost afectaţi de reduceri salariale, care, în unele cazuri, au mers şi până la 50%.

În plus, începând cu luna iulie, drepturile de autor sunt taxate suplimentar. În cele mai multe cazuri, ziariştii suportă din propriul buzunar taxarea pe munca din creaţie.

Cristi Godinac, preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, a declarat pentru ziarul “Bursa”: “Soluţia ar fi ca aceste contracte de drepturi de autor să fie folosite în spiritul legii drepturilor de autor 8/2003, ceea ce presupune că un jurnalist care are sarcini redacţionale trebuie să fie plătit pe contract individual de muncă, conform fişei postului.

Doar în situaţia în care acesta colaborează cu alte societăţi/departamente din cadrul trustului/grupului de presă, realizând diverse creaţii, se justifică încheierea unui contract de drepturi de autor strict pe materialele realizate.

Din păcate, unii patroni nu au înţeles aceste lucruri şi au folosit abuziv contractele de drepturi de autor pentru a masca prevederile unui contract individual de muncă. Sunt cazuri în care şoferi, secretare sau corectori au fost plătiţi şi pe drepturi de autor, deşi în viaţa lor nu au publicat un articol”.

Bilanţul concedierilor din presă: peste 6000 de jurnalişti rămaşi pe drumuri

De la declanşarea crizei economice şi până în prezent, au fost disponibilizaţi circa 6000 de jurnalişti, mulţi dintre ei fără plăţi compensatorii sau şomaj, ne-a declarat Cristi Godinac. Domnia sa ne-a explicat:

Rezultatul crizei economice pentru industria media este catastrofal: peste 6000 de angajaţi au rămas pe drumuri, multe publicaţii şi-au închis porţile, deoarece vânzarea ziarelor a scăzut cel puţin la jumătate, iar piaţa de publicitate pentru presă a scăzut cu 70-80%.

Din păcate, unele disponibilizări au fost făcute în mod abuziv, motiv pentru care membrii federaţiei MediaSind au fost nevoiţi să-şi acţioneze în instanţă angajatorii.

Avem în derulare peste 50 de procese. Cele mai cunoscute ar fi împotriva SC Adevărul SA, SC Adevărul Holding, Evenimentul Zilei, România Liberă, precum şi împotriva defunctelor Cotidianul, Ziua, Business Standard.

De asemenea, avem un dosar deschis la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva conducerii ziarului “Adevărul” şi un conflict de muncă înregistrat la Ministerul Muncii împotriva editorului revistei Money Express. Plus multe alte conflicte în teritoriu.

Un proces interesant îl avem cu cei de la Evenimentul Zilei pentru o concediere abuzivă şi cenzură”.

Industria presei din ţara noastră se află în continuare cu un picior în groapă, consideră preşedintele MediaSind, care a amintit de negocierile sindicatului cu reprezentanţii Guvernului, pentru obţinerea unor facilităţi pentru mass-media:

“Întâlnirile dintre reprezentanţii mass-media şi guvernanţi s-au transformat din păcate într-un dialog al surzilor. În majoritatea statelor europene,TVA pentru mass-media este cuprins între 0 şi 5%, iar subvenţiile pentru presă şi distribuţie sunt de ordinul milioanelor de euro.

În absenţa acestor măsuri de sprijin, presa noastră nu va dispărea, însă vor rezista numai marile trusturi finanţate de grupurile economice ori politice pe lângă care funcţionează. Din nefericire, presa independentă va fi eliminată, iar accesul publicului la informaţia obiectivă va dispărea.

România se află pe ultimele locuri din Uniunea Euopeană, alături de Bulgaria şi Slovenia, unde nu se aplică facilităţi financiare pentru presă”.

Abuz Realitatea TV : Jurnaliştii sunt somaţi să accepte transferul tuturor veniturilor pe drepturile de autor dacă nu vor tăieri salariale

Transferul tututor veniturilor ziariştilor pe contractul de drepturi de autor îi face o pradă uşoară pentru patronii din presă, consideră preşedintele FRJ MediaSind.

Acesta atrage atenţia:

“Sfatul nostru pentru jurnalişti este să nu accepte eliminarea contractului individual de muncă, deoarece rămân fără nicio protecţie. Pot fi oricând concediaţi unilateral, în momentul în care mişcă în front.

În cazul unei abateri, nu mai există avertismente sau alte sancţiuni, precum tăierea salariului, de pildă. Jurnalistul poate să fie direct concediat. Doar pe baza drepturilor de autor, jurnaliştii nu mai beneficiază de protecţia care decurge din prevederile legislaţiei muncii, nici profesională, nici sindicală.

Practic, devii free-lancer, nu mai beneficiezi decât de o pensie minimă, nu mai primeşti concediu de odihnă şi nici salarii compensatorii în cazul concedierii .

Chiar dacă, aparent, patronul are de câştigat în urma unei astfel de măsuri, acesta va fi în mod sigur afectat, deoarece, în baza contractelor de autor, nu-şi mai asigură fidelitatea profesioniştilor, care pot oricând pleca la alte trusturi concurente.

În plus, nu mai putem să vorbim de aplicarea clauzei de conştiinţă din Codul Deontologic al Jurnalistului. Din acest motiv, apare riscul deprofesionalizării breslei şi înlocuirii acesteia cu mercenari plătiţi pentru diverse scopuri: politice, economice etc”.

În cadrul Realitatea TV, jurnaliştii sunt deja somaţi să accepte transferul tuturor veniturilor pe contractele de cesiune a drepturilor de autor, altfel riscând să le fie tăiat din salariu, ne-a dezvăluit Cristi Godinac, adăugând:

“În plus, am primit telefoane de la angajaţi ai Adevărul Holding, Evenimentul Zilei şi ai Jurnalului Naţional, prin care am fost anunţat de intenţia transferului tuturor veniturilor pe contractul de drepturi de autor”.

Remunerarea angajaţilor exclusiv pentru munca din creaţie le-ar atribui patronilor două avantaje: costuri mai mici la plata impozitelor şi dreptul de a-şi concedia angajaţii unilateral, fără respectarea legislaţiei, care reglementează doar relaţiile pe baza contractului individual de muncă, ne-a explicat preşedintele MediaSind.

Pentru contractul individual de muncă, angajatorul plăteşte către stat contribuţii de circa 30%, în timp ce angajatul, 16,5%.

Potrivit modificărilor fiscale, pe contractele de drepturi de autor, din impozitul pe profit de 16%, angajatorul plăteşte doar 10%, iar restul de 6% angajatul, care trebuie să achite din propriul buzunar şi contribuţii sociale de 30,3%, în limita a 5 salarii medii pe economie/an.

Cine câştigă anual peste 5 salarii medii pe economie, va plăti doar contribuţiile corespunzătoare celor 5 salarii medii.

“Este firesc atunci ca angajatorul să prefere plata a doar 10% pe contractul de drepturi de autor faţă de 30%, cât trebuie să plătească pentru contractul individual de muncă”, a precizat reprezentantul MediaSind.

Din cauza presiunilor la care sunt supuşi, mulţi ziarişti ai trustului Realitatea-Caţavencu şi-au dat deja demisia, ne-a mai spus preşedintele MediaSind.

Jurnaliştii sunt ameninţaţi cu tăierea salariilor dacă nu acceptă să fie remuneraţi exclusiv pe contractul de drepturi de autor, a completat Cristi Godinac, adăugând:

“Din păcate, mulţi cedează şi acceptă compromisul, sub povara chiriilor, ratelor bancare şi a datoriilor la întreţinere, uitând că aceste contracte de drepturi de autor pot fi modificate şi/sau reziliate oricând.

În plus, soluţionarea eventualelor litigii privind neplata unor drepturi băneşti pe drepturi de autor nu sunt judecate cu rapiditate şi trebuie plătită taxă de timbru. În astfel de condiţii, un proces poate să dureze şi 5 ani”.

Nedreptăţi la “Adevărul” lui Patriciu

“Adevărul Holding” este campion la abuzurile comise împotriva propriilor salariaţi, clădindu-şi o imagine proastă de-a lungul timpului, după cum afirmă preşedintele MediaSind.

Chiar Federaţia Europeană a Jurnaliştilor a condamnat conducerea “necinstită” a societăţii “Adevărul Holding” din cauza politicilor sale anti-sindicale şi a tratamentul abuziv aplicat unor jurnalişti, aminteşte domnia sa.

Este de notorietate cazul ziaristei Maria Raluca Lazăr Pop, fostă angajată la “SC Adevărul SA”, mamă a doi copii în vârstă de un an şi opt luni, respectiv de trei ani, divorţată şi fără locuinţă, pe care conducerea ziarului a lăsat-o fără slujbă fără să stea pe gânduri, din cauza aparteneţei sale la sindicatul MediaSind, încălcând astfel prevederile legale din Condul Muncii si din legea nr. 54/2003, care interzic orice discriminare pe motiv de aparteneţă la o organizaţie sindicală, spune domnul Godinac.

În ultimele luni, MediaSind a intentat mai multe procese împotriva “Adevărul”. Printre acestea se află şi cazul fostului redactor şef adjunct la Adevărul de Seară, Alina Mirea, concediată în timp ce se afla în spital.

În urma deciziei Tribunalului Dolj, din data de 9 iunie 2010, instanţa a obligat SC “Adevărul Holding” SRL la plata unor despăgubiri Alinei Mirea, egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat jurnalista de la data concedierii şi până la reintegrarea definitivă. Totodată, holdingul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.

Un alt caz este cel al jurnalistului Cătălin Cocoş, căruia Adevărul SA nu i-a mai asigurat condiţiile tehnice pentru desfăşurarea activităţii, în momentul în care acesta şi-a dezvăluit apartenenţa la sindicatul MediaSind.

Cristi Godinac, FRJ MediaSind: Salariul minim brut pentru un jurnalist începător cu studii superioare este de 1.875 lei

Salariul minim pentru un jurnalist începător cu studii superioare este, conform Contractului Colectiv de Muncă pe Ramură Mass- Media, de 1.500 de lei, ne-a spus reprezentantul FRJ MediaSind, Cristi Godinac.

Acesta ne-a explicat că documentul în discuţie cuprinde, la capitolul salarizare, o ierarhizare a veniturilor pentru cei care lucrează în presă pe baza unor coeficienţi.

Calculul porneşte de salariul minim pe economie (de 600 de lei, în prezent), la care se adaugă 25% (valabil pentru salariaţii din mass-media), potrivit prevederilor Contractului Colectiv de Muncă pe Ramură Mass Media.

Astfel, un muncitor necalificat din presă va primi un salariu brut de 750 de lei (îi corespunde coeficientul 1, care se înmulţeşte cu salariul de bază), iar un jurnalist începător cu studii superioare, 1.500 de lei (îi corespunde coeficientul 2, care se înmulţeşte cu salariul de bază).

La aceste salarii se adaugă sporul de vechime, cuprins între 5 şi 25% din salariul brut, începând cu o vechime de minimum 3 ani şi sporul de fidelitate de 25%.

Astfel, un jurnalist cu studii superioare debutant ar trebui să primească lunar un salariu brut de 1.875 de lei. De asemenea, legislaţia stabileşte că orele suplimentare se plătesc dublu, la fel ca şi zilele libere lucrate, în cazul în care nu se acordă în următoarele 30 de zile, zile libere compensatorii.

Cătălin Cocoş, fost angajat la Adevărul Financiar:

“Un neadevăr în cele afirmate de Adevărul este că am fost disponibilizat în momentul desfiinţării suplimentului Adevărul Financiar. De fapt, am fost restructurat începând cu data de 16.01.2010, iar suplimentul Adevărul Financiar a fost desfiinţat în luna iunie. În plus, postul meu a fost restructurat de la Departamentul Ghid TV, iar eu am fost angajat la Adevărul Financiar”.

Alina Mirea, fost redactor şef adjunct la “Adevărul de Seară”:

“Reprezentanţi ai SC Adevărul Holding SRL Bucureşti susţin că aş fi fost concediată disciplinar, ca urmare a unor absenţe nemotivate la serviciu. Fals! În perioada în care eram internată în spitalul Bagdasar Arseni din Bucureşti, pentru a fi supusă unei intervenţii chirurgicale, angajatorul, deşi fusese informat cu o notificare trimisă atât prin fax, cât şi prin mandat poştal că mă aflu în concediu medical, mi-a desfăcut abuziv contractul individual de muncă. Urmare a acestei ilegalităţi, am acţionat trustul de presă în instanţă, iar Tribunalul Dolj mi-a dat câştig de cauză”.

Raluca Lazăr Pop, fostă angajată la “Adevărul de Seară”:

“M-am înscris în MediaSind cu cel puţin trei luni înainte să fiu concediată. Când au primit notificarea că sunt membră de sindicat, mi-au cerut să reziliem de comun acord contactul individual de muncă.

Fiindcă nu am fost de acord, mi-au reziliat unilateral contractul de cesiune a drepturilor de autor. Pe drepturile de cesiune a drepturilor de autor era trecută cea mai mare parte a salariului, iar pe contractul de muncă era trecut salariul minim pe economie pe ramura mass-media.

Dacă nu am plecat nici aşa, atunci mi-au desfiinţat postul şi mi-au reziliat contractul individual de muncă, neţinând cont că am în întreţinere doi copii şi că nu am locuinţă proprietate personală.

Când le-am spus lucrul acesta mi s-a spus că e problema mea şi că nu am ce căuta la acel ziar, cu atât mai rău cu cât sunt membră de sindicat. În momentul în care am fost concediată, nu mi s-a arătat nicio evaluare.

Mai mult, eu am continuat să lucrez intens şi am avut fotografii pe prima pagină în Adevărul de Seară chiar în timpul preavizului”.

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a hotărât să atace în instanţa de judecată normele metodologice privind modificarea Codului Fiscal, prin care drepturile de autor sunt impozitate. Preşedintele sindicatului, Cristi Godinac, a declarat:

“Aceste decizii nu au la bază studii de impact, la adoptarea lor nu s-au respectat toate regulile dialogului social, şi creează un adevărat haos fiscal.

În loc să se găsească soluţii la problemele ridicate de reprezentanţii FRJ SM mandataţi de Confederaţia Sindicatelor Democratice din România CSDR să prezinte şi să susţină revendicările privind modificarea Codului Fiscal, reprezentanţii Guvernului au ales să falsifice rezultatele acestor negocieri, astfel că, în data de 30 iulie, procesul verbal încheiat după şedinţa comisiei de Dialog Social ce a avut loc la Ministerul Finaţelor nu corespunde realităţii, deoarece se prezintă o concluzie falsă, potrivit căreia partenerii sociali au fost de acord cu promovarea proiectului Hotărârii de Guvern.

Fals, deoarece reprezentanţii CSDR au părăsit sala în semn de protest faţă de comportamentul părţii guvernamentale, care a amânat luarea unor decizii după consultarea tuturor organizaţiilor sindicale şi patronale din domeniu.

Să nu uităm că modificările Codului Fiscal îi afectează în acelaşi timp şi pe actori, artişti, pictori, personalul din artă, cultură, învăţământ etc. Să sperăm că justiţia îşi va face datoria şi va anula aceste norme şi prevederi aberante, atât de periculoase pentru libertatea de exprimare”.»

Sursa: Ziarul Bursa

Citeşte şi
Groşan a declarat că, atunci când a fost recrutat, i s-a pus în vedere că,
SOV controlează offshore-ul cipriot Comac Limited - au afirmat procurorii criminalişti din subordinea lui Marius
A doua parte a Armaghedonului Media este dedicata exclusiv trecutului omului de afaceri si politicianului
Armaghedonul Media, spunea un prieten, nu ar fi fost armaghedon daca nu ar fi fost
Joi, 20 mai 2010, orele 16.00, a inceput adunarea creditorilor de la falita SC ZIUA
Armaghedonul oltenesc antimafia este dedicat ilegalitatilor faptuite de Dinel Staicu si presupuse grupuri infractionale din
Falita ZIUA SRL aluneca pe panta FNI (Document), arata Ziua Veche. Ia sa vedem ce
Sa incepem de la km zero al drumului obtinerii carnetului de somer dedicat. Mai intai
Până la alegerile legislative şi prezidenţiale, “armaghedonizarea” mass-media s-a mai potolit, dar, odată cu începutul
Pe 13 februarie 2003, încurajaţi de demisia lui Gheorghe Mihail Dinu (zis Dinu Vamă) de
Share