home ECONOMIE Traian Basescu despre noua legislatie a muncii

Traian Basescu despre noua legislatie a muncii

Share

Avem o cotă unică atractivă, avem însă o piaţă a forţei de muncă extrem de rigidă. Nu numai acest element este un element care ne reduce din atractivitate, şi taxarea forţei de muncă, dar deocamdată avem un mare deficit pe fondul de pensii, spre exemplu.

foto: Compendium

Şi atunci soluţia este să creştem numărul de salariaţi, să flexibilizăm piaţa forţei de muncă, ceea ce ne va permite şi reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă. De aceea trebuie să vă spun că este esenţial să adoptăm noul Cod al Muncii.

Nici nu doresc o confruntare, nici nu doresc să par a fi un cunoscător – sunt alţii care ştiu mult mai bine problemele legate de forţa de muncă în România – dar este un semnal pe care îl trag.

Avem avantajul cotei unice şi avem nevoie de un Cod al Muncii flexibil care să permită angajatorului o fluctuaţie a forţei de muncă pe de o parte, iar pe de altă parte să permită celui care doreşte să fie angajat o multitudine de opţiuni.

De asemenea, prin noul Cod al Muncii trebuie să reglementăm, să legalizăm angajările temporare. Trebuie să adaptăm contractele de muncă la nevoile agenţilor economici şi nu la opţiuni teoretice care nu mai au nimic comun cu nevoile României de a deveni atractivă pentru investitori.

Nu aş vrea să intru în detaliile de modificare a Codului Muncii, deşi trebuie să vă spun că le ştiu foarte bine. Putem discuta despre ele, dar atenţie, nu ştiu dacă vă aduceţi aminte, în 2009 Consiliul European a lansat un concept: flexisecuritate.

Se referea la flexibilizarea pieţei forţei de muncă pentru a da şanse angajaţilor să îşi găsească mai uşor un loc de muncă, fie că acesta este pe perioadă limitată, fie că este vorba de angajarea temporară, fie că este vorba de angajarea pe termen lung, şi adaptarea angajărilor la două lucruri esenţiale: la nevoile angajatorului şi la interesul angajatului.

Nu avem a discuta aici nici despre interese ale unor organizaţii naţionale, nici organizaţii, fie ele ale salariaţilor, sindicatelor sau mai ştiu eu, ale patronatelor la nivel de ramură, avem nevoie să reprezentăm prin noul Cod al Muncii două interese fundamentale: al angajatorului, care cheltuieşte bani şi riscă şi al angajatului, care are nevoie de un loc de muncă.

Eu cred că noul Cod al Muncii răspunde exact acestor interese. Am auzit afirmaţii absolut ridicole legate de introducerea sclavagismului. Nu este adevărat. Angajatul rămâne protejat, angajatorul îşi protejează afacerea şi, dacă vreţi, vă pot da argumente foarte multe.

Nu aş vrea să se înţeleagă greşit că se urmăreşte eliminarea sindicatelor, dar proiectul, noul proiect al Codului Muncii, spune foarte simplu: nu amestecăm în Codul Muncii probleme de contract colectiv de muncă la nivel naţional, probleme de patronate sau orice alte probleme.

Acestea sunt reglementate în legi specifice, în legi speciale, fie că vorbim despre legea sindicatelor, fie că vorbim despre legea patronatelor, fie că vorbim despre legea conflictelor de muncă, fie că vorbim despre legea dialogului economic şi social sau legea CES-ului etc.

Codul Muncii stabileşte principii şi relaţia angajat-angajator şi atât. Eu cred că un eventual nou Cod al Muncii adoptat, pe de o parte stimulează ieşirea la suprafaţă a muncii la negru, care este la proporţii alarmante în România, şi motivul principal pentru care acest fenomen a luat amploare în România este exact lipsa de flexibilitate a Codului Muncii.

Angajatorii nu sunt tentaţi să angajeze temporar pentru că trebuie să le facă contract definitiv. Dacă are de realizat o producţie mai mare pentru câteva luni preferă să angajeze la negru, că altfel se leagă la cap cu toate dificultăţile care decurg din a avea un salariat cu contract colectiv de muncă.

Este o falsă apreciere că este mai vulnerabil salariatul prin noul Cod al Muncii. El este vulnerabil acum, pentru că ce se întâmplă cu cei circa 1,6 milioane de români care lucrează temporar sau pe termene mai lungi, dar şi unii şi alţii fără contracte de muncă, nu este decât risc pentru viitorul lor.

Nimeni nu le plăteşte asigurările sociale, nimeni nu le plăteşte contribuţia la sistemul de pensii, nimeni nu le va plăti sau nu le poate plăti ceva, da, dacă se întâmplă un accident de muncă.

Deci, cred că trebuie să privim realist la ce avem de făcut. În primul rând, avem nevoie să creştem atractivitatea României, şi ea este atractivă, în primul rând ca piaţă, este a doua după Polonia în regiune. În rândul statelor UE e a treia, dacă punem şi Ucraina.

Deci este o piaţă importantă România, poate fi atractivă, dar trebuie să ne aducem în argumentaţie tot ceea ce putem face pentru a fi atractivi pentru investiţii. Cam acestea erau câteva elemente pe care doream să vi le spun.

Am intrat puţin pe teme de cod al muncii, pentru că a fost subiect, aşa cum v-am prezentat problematica forţei de muncă şi este un subiect fundamental, dar şi dacă privim la nevoile noastre pentru viitor, este importantă flexibilizarea Codului Muncii şi a pieţei forţei de muncă în România.

Share