Plenul Camerei Deputaţilor a respins miercuri cererea DNA privind încuviințarea arestării preventive a deputatului Sebastian Ghiță. O lavină de puroi uman se revarsă progresiv peste România din Dealul Spirii, inundând toată ţara cu voma sa supureică.
Comisia de numărare a voturilor a constatat următoarele: au fost prezenți 292 de deputați, număr de voturi anulate — două, număr de voturi valabil exprimate — 284, din care voturi pentru — 107, voturi contra — 176, o abținere și, îmi permit eu să spun, un nurofen pe care l-am găsit acolo. Potrivit Constituției și Regulamentului Camerei Deputaților, hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Se constată că nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea proiectului de hotărâre.
, a anunțat deputatul PNL Mircea Dolha.
Discursul lui Sebastian Ghiţă dinaintea votului în plen a fost o probă de tupeu obraznic. Lângă televiziunile care sunt vuvuzele clasice în favoarea penalilor, se află acum şi B1 TV, controlată indirect probabil de fostul preşedinte Traian Băsescu.
B1, de câteva zile, este vârtelniţă de ridicat mingea la fileu lui Sebastian Ghiţă, să răspundă la toate acuzele cu putinţă ce i-ar putea fi aduse şi să îi acuze el pe alţii de toate cele. Iată discursul lui Ghiţă.
Unde sunt zăpezile de acum câţiva ani? Unde este Traian Băsescu, din vremurile când urla contra corupţilor ce se ascund după imunitatea parlamentară?
Ghiţă, ca şi Traian Băsescu şi ecourile sale media, a acuzat “arestările ca mijloc de presiune asupra funcţionării democratice a statului“. Votul de azi, spunea Giţă, va fi fost despre “respingerea unei practici abuzive: arestarea înaintea judecării“.
“Trăim într-o Românie în care președintele Klaus Iohannis este în pragul demisiei din cauza unui posibil dosar pe care, cumva, soția sa îl poate avea“, a spus Sebastian Ghiţă. Adică: “Uuuuite, săracul preşedinte! Nici el nu a scăpat de mâna lungă a procurorilor!“.
Ca probă faptică a stării de fapt, privind problemele pe care “nenorociţii ăştia de procurori” le-ar face democraţiei, Ghiţă a exemplificat:
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este amenințat, pe surse, cu dosare și percheziții la foștii colaboratori. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, are două dosare în lucru.
Foști premieri au fost arestați sau au dosare în lucru. Procurorul general a fost demis cu un dosar. Șefi de servicii de informații au dosare. Șefii tuturor partidelor politice din România sunt în instanță sau au dosare.
Ce sentiment ne încearcă astăzi? Ne apucă scârba. În viitor, atunci când România se va scutura, scăpând de corupţii care-i stau acum în cârcă, se vor face filme despre timpurile acestea oribile, în care politicienii erau ca mafioţii, iar mafioţii conduceau ţara şi, atunci când procurorii voiau să-i aresteze, se izbeau de zidul Parlamentului, pentru că unii dintre aceştia erau aleşi ai poporului şi aveau imunitate.
La ultimul recensământ al parlamentarilor cu probleme în Justiţie, din iunie anul trecut, Legislativul era infestat cu nu mai puţin de 80 de astfel de creaturi.
Patru senatori era condamnaţi definitiv, ca şi 12 deputaţi. Alţi patru senatori erau condamnaţi în primă instanţă, asemeni altor şapte deputaţi. Şapte senatori erau trimişi în judecată, în vreme ce 13 deputaţi se aflau în aceeaşi situaţie. În fine, 10 senatori şi 23 de deputaţi erau urmăriţi penal.
Pe partide, ţintarul acestora arăta astfel: PSD – 38, PNL – 20, UNPR – 7, UDMR – 4, PC – 3, ALDE – 3, PMP – 2, Minorităţi – 2. PPDD – 1. Cum se observă, nu există partid fără astfel de crocodili înaripaţi, care pot fi admiraţi aici în întreaga lor splendoare solzoasă.
