home ECONOMIE, POLITICA România între China, Rusia, UE şi SUA

România între China, Rusia, UE şi SUA

Share
- Uite, acolo, în zare, e cel mai mare parc al nostru, Herăstrăul...  - Minuna-ţî! "Trăi-ţî dece-nii de-mplini-ri măre-ţi!" Radem copa-chu ăia, luăm tot-ul noi ţi faţem China Tower cu 860 de eta-ge şi pod suspendat pe dea-su-pra!
– Acela e Herăstrăul, cel mai mare parc al nostru…
– Minunat! Cumpărăm tot terenul, dăm jos copacii şi facem China Tower cu 865 de etaje, cu pod pe deasupra!

Prezenţa concomitentă, prin diferiţi şi foarte variaţi vectori politici, economici, militari sau diplomatici, a Statelor Unite, Uniunii Europene, Rusiei şi Chinei în România este un fenomen geopolitic global care merită să fie analizat şi care ar trebui să ne bucure.

Opinăm că o analiză strategică complexă este necesară şi ea trebuie făcută instituţionalizat de către autorităţile române, aşa cum suntem convinşi că fac în acest moment şi SUA, şi UE, şi Rusia, dar şi China.

Vom încerca să listăm în continuare subiectele de interes ale unei astfel de analize, fără a avea pretenția că rândurile de mai jos reprezintă acea analiză ştiinţifică ce e necesară.

scurtă descriere de teme

Hegemon(d)ul global

Statele Unite este puterea mondială numărul 1 în acest moment. Ea are tendinţe hegemoniste globale, într-o lume care timp de 20 de ani, de la prăbuşirea comunismului, a fost unipolară (cu SUA lider global), iar acum se multipolarizează.

SUA duce mai multe războaie politico-economico-geostrategice pe mapamond. Cel ce ne interesează cel mai mult este acela de “împresurare” dinspre sud şi vest a nucleului dur, format de Rusia şi fostele republici sovietice Armenia, Azerbaijan, Kazahstan, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Georgia, Ucraina, Belarus, Republica Moldova.

Separat, SUA tratează dizolvarea treptată a nucleului regimurilor de forţă din spaţiul africano-arab-persan, pas cu pas: Sudan, Siria, Yemen, Iran. Acesta este al doilea front deschis de Statele Unite. România ar trebui să fie pe acest front interfaţă militaro-strategică.

Al treilea front este cel al scandalului cu China, în care SUA este aliatul Japoniei, în conflictul în plină evoluţie al apelor teritoriale.

Rusia se rigidizează

Rusia rămâne rigidă şi pare a se rigidiza tot mai mult, pe măsură ce, sub presiunea SUA, ar putea fi forţată să se deschidă și mai mult. Aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului a pus acest superstat într-o situaţie strategică extrem de dificilă. Presiunea existentă asupra afacerilor ruseşti este enormă.

Falimentul se apropie cu paşi repezi de multe branduri de succes ruseşti, dacă acestea nu acceptă formarea de societăţi mixte cu diferiţii investitori occidentali, care oricum au început de mai mulţi ani să cumpere pachete de acţiuni. Deci ruşii înţeleg acest mesaj economic astfel: “Ori ne lăsaţi să vă cucerim economic, ori vă falimentăm şi tot vă cucerim economic”.

Rusia este surclasată tehnologic. Lada găfâie, dacă taxele protecționiste practicate până acum pentru VW, Skoda, BMW sau Opel sunt ridicate. Ce cumperi la același preț: o Lada Samara sau un VW Polo? Un Kamaz sau un Scania? Politicienii ruşi ar trebui să înţeleagă că deja au pierdut economic competiţia şi să se adapteze la noua lume. Dar nu o fac.

Prin rigidizare, Rusia se reîntoarce la vechile practici, atacând fostul spaţiu geopolitic sovietic. Făcând însă aceasta, cel puţin deocamdată, prin metode mai subtile decât acum jumătate de secol şi mai bine:

tendinţa de a transforma Europa într-un continent dependent de gazele ruseşti, transportate prin Nord Stream şi South Stream;

trendul de influenţare a vieţii politice interne din statele foste în sfera sa de influenţă (posibilă asasinare a preşedintelui polonez Lech Kaczinski; răsturnarea regimului democratic pro-occidental în Georgia; presiuni pentru nesemnarea Parteneriatului cu UE în Armenia, R. Moldova, Ucraina; pilotarea liderilor unor state etc.).

Straniu, dar exact ce deranjează Rusia – gazele de şist contrapuse gazului rusesc – face obiectul unor manifestaţii de protest în Occident. Să fie la bază, pe diferite filiere mai mult sau mai puţin vizibile, oficine ruseşti?

(Nu discutăm acum pericolul pentru mediu reprezentat poate de gazele de şist, ci doar aspectul geostrategic.)

China, marele pretendent global

China este the great pretender. A devenit în ultimii cinci ani statul ce pune în pericol supremaţia globală a SUA şi în unele domenii chiar a depăşit SUA. Pentru cine nu ştie, concernul Smithfield (creştere şi comerț global de suine) este deținut acum de chinezi. Exemple – nenumărate.

Takeoverul e în plină desfăşurare. După ce au fabricat ani în şir clone ale maşinilor occidentale de succes, pe care le-au vândut pe enorma piaţă autohtonă, în toată Asia, Africa şi America de Sud, făcând cifre de afaceri colosale, acum fabricanţii auto chinezi au început să achiziţioneze branduri tradiţionale auto occidentale.

În IT, este bine de ştiut că chinezii de la Lenovo sunt cei ce au cumpărat de la IBM fosta divizie de laptopuri. Politica, economia şi spionajul merg la chinezi mână în mână. Huawei pare a fi gazda unei divizii de hacking informatic într-un mare fel al Armatei Roşii Chineze, care a atacat informatic, în cursul acestui an, mari companii, provocându-le pierderi imense.

După ce a investit (şi investeşte) foarte puternic în Africa şi America de Sud, acum China se îndreaptă spre UE, friabilizată politic şi economic de criză. Chinezii iau la frăgezit la modul individual statele UE, folosindu-se dibaci de oportunitatea creată de nevoile financiare crescânde ale acestor state, pe măsură ce, pe fondul crizei, ele sunt conduse de politicieni tot mai populişti, de o calitate profesională tot mai îndoielnică, de care chinezii profită din plin. Şi în primul rând: rafinaţii asiatici au o răbdare proverbială şi lucrează pas cu pas.

Cum vorbeşte pigmeul cu uriaşul

Aici suntem acum. Să ne imaginăm aşadar cum discută un pigmeu politic ca Victor Viorel (Ponta) cu reprezentanţii marelui pretendent asiatic la supremaţia politică, economică şi militară globală. Oare cum vor fi fiind discuţiile? Oare ce este în discuţiile cu Li Keqiang Ponta. Pisicuţ? Puişor? Motănel? Miorlăiel? Ce calibru trebuie să aibă un politician român ca să stea de vorbă cu liderul unui guvern care are în spate afaceri de mii de miliarde de dolari? Cel al lui Victor Ponta? Ne îndoim profund.

Ce forţă de negociere are prim-ministrul Victor Ponta? Dar ministrul Economiei Andrei Gerea (al cărui nume era să nu ni-l aducem aminte)? Dar ceilalţi miniştri (poate cu merite, ca Ramona Mănescu, care a realizat lucruri interesante de când şi-a început mandatul), dintr-un cabinet cu mari probleme, ce generează zilnic un scandal intern şi săptămânal un altul la Comisia Europeană?

Cu alte cuvinte: fără putinţă de tăgadă că investiţiile chinezeşti nu pot fi refuzate niciodată de noi (dar trebuie realizate cu respectarea exigenţelor şi comandamentelor CE), dar negocierile cu autorităţile Beijingului trebuie să fie conduse de meseriaşi (tehnicieni, cum le spune Traian Băsescu) care să tragă cât mai mult din spuza existentă pe turta noastră şi să ştie când şi cum să spună nu. Şi cât. Şi de ce. Şi la ce. Şi cu ce argumente să o facă. Şi în ce domenii.

Pentru că altfel ne vom alege de la chinezi, de la ac la tanc, numai cu ciungă cu miros de zmeură chimică, autostrăzi în curs de surpare, super-zgârie-nori făcuţi în trei zile ce vor intra în colaps, jucării toxice, poluare cât cuprinde şi cămăşi de plastic imitând brandul Braiconf.

Citeşte şi
Rusia este la un pas de război cu Ucraina şi, indirect, cu Uniunea Europeană şi
Rusia râde scrâșnind din șenile "Turcinov a acuzat luni Rusia că acţionează pentru înlăturarea puterii
Fraţii Robert şi Ionuţ Negoiţă zâmbind la cameră. Vând Dinamo urgent!
Jurnalistul Rareş Bogdan trage un semnal de alarmă într-un articol publicat în Reporter Global, franciza
În apropiere de graniţa cu Ucraina sunt sute de tancuri ruseşti, importante capacităţi ofensive, relevă
Aşa cum am mai informat, Rareş Bogdan nu este singur. Şi nu există numai dezvăluirile
Patru muncitori au fost răniți și unul este de negăsit după ce singurul portavion al
Rusia continuă testele de vigilenţă, viteză de reacţie şi celelalte la frontiera de est a
Rusia urmăreşte să semene confuzie și să înșele publicul, consideră Eugene Fishel, senior advisor în
Mai nou, Rusia face propagandă antiromânească pe banii noştri. Guvernul României finanţează un site care
Share