home POLITICA Raportul MCV. Parlamentul şi Avocatul Poporului sunt criticaţi DOCUMENT

Raportul MCV. Parlamentul şi Avocatul Poporului sunt criticaţi DOCUMENT

Share

Raportul MCV. Parlamentul şi Avocatul Poporului sunt criticaţi

Raportul MCV privind România a fost publicat miercuri de Comisia Europeană. Prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a spus că Bucureştiul se află pe drumul cel bun.

Raportul consemnează progresele înregistrate de România, precizând că trebuie menţinut consensul în ceea ce priveşte reformele.

• Descarcă aici Raportul MCV pentru România pe anul 2015 (PDF)

Raportul MCV publicat miercuri este unul pozitiv pentru România, fiind lăudată activitatea instituţiilor judiciare, ANI, DNA, ÎCCJ şi CSM, cele mai multe critici fiind la adresa Parlamentului, în special pentru neridicarea imunităţii unor parlamentari, dar şi a Avocatului Poporului.

Parlamentul primeşte cele mai multe bile negre în raportul MCV pentru România, publicat miercuri.

Una dintre nemulţumiri vizează nerespectarea de către Parlament a hotărârilor Curţii Constituţionale care a dat, în 2014, o serie de decizii pornind de la posibile amendamente la Constituţie, la modificări ale codurilor penale sau referitor la incompatibilităţi.

Judecătorii şi procurorii au respectat în mod constant deciziile Curţii. Deşi unele decizii au reprezentat o provocare pentru sistemul de justiţie, necesitând adaptarea metodelor de lucru, îmbunătăţirea respectului pentru drepturile fundamentale este percepută ca un pas important în consolidarea şi modernizarea sistemului de justiţie

, se arată în raport, precizându-se că în timp ce Ministerul Justiţiei a modificat în timp legile în urma unor decizii ale CC, există “cazuri clare unde Parlamentul nu a respectat deciziile CC“, un exemplu dat în raport fiind cel al senatorului PNL, Akos Mora.

Totodată, raportul remarcă faptul că stabilitatea cadrului juridic în materie de integritate a rămas problematică, urmare a unor tentative în Parlament de a se modifica elemente ale acestui cadru.

Cu toate că niciuna dintre aceste încercări nu a devenit text de lege, nu a existat nicio dovadă că implicaţiile în ceea ce priveşte situaţiile de incompatibilitate sau riscurile de corupţie au fost evaluate în prealabil şi nu a existat nicio consultare cu ANI pe acest subiect

, susţin experţii europene.

O problemă deosebită ce implică Parlamentul este cea legată de normele privind situaţiile de incompatibilitate în cazul aleşilor locali, cum ar fi primarii.

Raportul consemnează faptul că acest aspect nu a mai fost supus votului Parlamentului ulterior votului din decembrie 2013, dar notează că “persistă sentimentul clar că nu există un consens în Parlament în favoarea adoptării unor legi stricte în materie de integritate“.

Documentul arată că aplicarea de către Parlament a deciziilor ANI confirmate în instanţă “este în continuare inegală“, în pofida speranţei că reformele “vor spori gradul de aplicare automată” a acestora.

Într-un caz emblematic, soluţia n-a fost găsită decât după ce senatorul în cauză şi-a dat demisia. Într-un alt caz, Camerei Deputaţilor i-au trebuit mai multe luni să ia o decizie, în pofida argumentelor conform cărora normele în vigoare fac ca respectarea unei hotărâri judecătoreşti definitive să se facă acum în mod automat. Un nou caz, al unui deputat care a fost declarat incompatibil, este în aşteptarea unei decizii în Parlament

, se arată în raport.

CE critică faptul că, în cea mai mare parte a anului 2014, Parlamentul nu a răspuns cererilor DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari pentru a permite iniţierea de anchete şi aplicarea măsurilor de detenţie preventivă:

Această tendinţă a fost inversată în ultima parte a anului 2014, când Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetaţi de DNA într-un dosar important de corupţie

, scrie în raport, adăugându-se că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA pare “arbitrar şi lipsit de criterii obiective“.

Experţii CE punctează faptul că respingerea Legii amnistiei de către Parlament în noiembrie 2014 “a transmis un semnal pozitiv” în ceea ce priveşte opoziţia faţă de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie.

Cu toate acestea, faptul că la numai o săptămână de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost din nou vehiculată în Parlament sugerează că dezbaterea pe acest subiect nu a fost închisă

, atrag ei atenţia.

RAPORTUL MCV Avocatul Poporului, criticat pentru necontestarea unor OUG

Ca şi precedentele rapoarte sunt amintite ordonanţele de urgenţă, menţionându-se faptul că CC a criticat numărul acestora precum şi nerespectarea criteriilor de urgenţă.

Raportul arată că actualul Avocat al Poporului, ales în aprilie cu sprijinul unui singur partid, deşi raportul MCV din iulie 2012 recomanda ca acesta să beneficieze de sprijinul tuturor formaţiunilor politice, consideră că nu trebuie să se implice în chestiuni ce privesc echilibrul puterilor în stat.

Experţii critică această atitudine a Avocatului Poporului, care a decis să nu se amestece în cazul ordonanţelor de urgenţă vizând chestiuni politice. Este dată ca exemplu OUG privind migraţia aleşilor locali, precizându-se că această chestiune ar fi putut fi clarificată mai repede, dacă Avocatul Poporului ar fi contestat ordonanţa la CC, aşa cum i s-a cerut (contestarea fiind făcută în cele din urmă de partide).

RAPORTUL MCV DNA şi ÎCCJ, lăudate pentru lupta împotriva corupţiei la nivel înalt

În ultimele rapoarte MCV au putut fi constatate rezultate mai bune în ceea ce priveşte combaterea eficace a cazurilor de corupţie la nivel înalt, o tendinţă care s-a confirmat în 2014.

Acest lucru este valabil atât la nivelul urmăririi penale realizate de DNA, cât şi în etapa judecării cauzei de către ÎCCJ. Acest lucru este, încă o dată, o indicaţie a faptului că problema corupţiei rămâne una majoră

, se arată în raport.

Documentul punctează faptul că activitatea DNA în 2014 a acoperit “un spectru larg de cazuri de corupţie la nivel înalt, de la toate nivelurile funcţiei publice şi implicând persoane publice din diferite partide politice” .

În acest sens, CE notează creşterea numărului investigaţiilor DNA asupra unor cazuri de corupţie vizând judecători şi procurori, subliniind că anul trecut au fost condamnaţi pentru corupţie 7 judecători şi 13 procurori.

Printre cazurile care au fost sesizate ÎCCJ s-au numărat condamnări definitive ale unui fost pemier, ale unor foşti miniştri, parlamentari, primari şi magistraţi.

Raportul remarcă însă faptul că, în majoritatea cazurilor, executarea pedepsei în cazurile de corupţie este suspendată, deşi acest lucru “este mai puţin flagrant” la nivelul ÎCCJ.

RAPORTUL MCV Activitatea ANI, la nivel ridicat: 514 rapoarte finalizate în 2014

Experţii CE notează faptul că activitatea ANI s-a menţinut la nivelul ridicat din 2013, anul trecut Agenţia Naţională de Integritate finalizând 514 rapoarte în cazuri de incompatibilitate (cele mai multe – 294), conflict de interese administrativ sau penal sau inadvertenţe semnificative între venituri şi averi.

Deciziile ANI au vizat, printre altele, magistraţi, secretari de stat, 11 senatori, 28 de deputaţi sau 84 de primari. Totodată, este remarcat faptul că, în cazul deciziilor ANI contestate, 90% dintre ele au fost confirmate de instanţe.

O provocare cu care se confruntă ANI este cea privind implementarea deciziilor definitive ale instanţelor referitoare la averile nejustificate, conflictul de interese sau cazurile de incompatibilitate.

Autorii raportului subliniază faptul că ANI a iniţiat un proces de monitorizare a implementării acestor decizii.

Ca şi în precedentele rapoarte, şi activitatea CSM este salutată, inclusiv “politica de toleranţă zero” în privinţa corupţiei în rândul magistraţilor.

Raportul menţionează faptul că faţă de precedentele rapoarte atacurile motivate politic la adresa judecătorilor şi procurorilor s-au redus, dar au rămas o problemă şi în 2014, mai ales în cazurile de corupţie în care au fost implicate persoane publice influente.

Sunt semnalate şi cazuri în care Curtea Constituţională a fost criticată dur de anumite persoane publice, un exemplu fiind legile Big Brother.

RAPORTUL MCV CE salută implementarea noilor coduri, dar remarcă inconsecvenţe în deciziile instanţelor

Raportul remarcă faptul că adoptarea noilor coduri, importante pentru modernizarea sistemului judiciar din România, a reprezentant un succes la care au contribuit instituţii cheie, Ministerul de Justiţie, ÎCCJ, CSM şi Procuratura.

Punerea în aplicare a noilor coduri (civil, de procedură civilă, penal, de procedură penală) a demonstrat faptul că “guvernul şi sistemul judiciar au colaborat într-un mod pragmatic şi productiv” dar, la un an de la intrarea în vigoare a codurilor, rămân multe aspecte legislative care “nu au fost soluţionate“.

Continuă să existe un nivel surprinzător de ridicat de inconsecvenţe în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care va fi întotdeauna o sursă de îngrijorare

, precizează raportul.

RAPORTUL MCV Accent pe combaterea micii corupţii

CE remarcă lupta autorităţilor române împotriva corupţiei la nivel înalt, dar atrage atenţia că trebuie să combată şi mica corupţie, precum şi manifestarea acestui fenomen în educaţie şi sănătate.

În sectorul educaţiei, principala problemă a fost reprezentantă de corupţia legată de examene, în special a bacalaureatului. Cazurile (semnalate) au inclus scurgerea conţinutului examenelor şi faptul că se închid ochii la tentativele de copiere

, se arată în raport, care evidenţiază rolul supravegherii video a examenelor la nivel naţional.

Totodată, în 2014 au existat mai multe condamnări în cazuri de corupţie în zona educaţiei, inclusiv a unor oficiali din cadrul Ministerului Educaţiei.

La nivel universitar, este criticat faptul că instituţiilor de învăţământ superior nu li se cere “să numească evaluatori externi atunci când acordă grade universitate, o practică standard în multe ţări“.

RAPORUL MCV Confiscarea averilor şi recuperarea daunelor

O problemă sesizată de raport o reprezintă recuperarea daunelor de către stat sau de către persoane private, în urma unor decizii definitive ale instanţelor, chiar dacă rapoartele arată o creştere a activelor confiscate de către ANAF de la 5% în 2013 la 15% în 2014.

Comisia aminteşte faptul că recuperarea daunelor este responsabilitatea instituţiilor financiare şi că, totodată, a fost înţeleasă nevoia unor prevederi legale “pentru a face această procedură mai eficientă“.

Raportul notează că situaţia se complică şi mai mult atunci când este vorba de confiscarea unor proprietăţi sau bunuri precum maşinile.

În cazurile de fraudare a fondurilor europene, CE atrage atenţia asupra faptului că sumele fraudate sunt returnate de la bugetul de stat, fără ca cei care comit frauda să plătească.

RAPORTUL MCV Vicepreşedintele CE: România se află pe drumul cel bun

România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupţiei reprezintă în continuare cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015

, a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care gestionează rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria.

Continuând împreună în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetăţenilor, Comisia îşi va menţine sprijinul faţă de eforturile României de a obţine rezultate în ceea ce priveşte independenţa numirilor în funcţii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea iniţiativelor legislative în curs şi combaterea sistematică a corupţiei

, a mai spus Timmermans.

Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora.

Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au “menţinut o dinamică remarcabilă“, se arată în raport.

Totodată, documentul precizează că persistă “un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure“.

Experţii apreciază că, “deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate“.

Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil.

Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale

, se arată în raport.

RAPORTUL MCV CE: Următorul va fi prezentat probabil peste un an

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureştiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale şi pentru evalua rezultatele tangibile obţinute.

Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an

, se arată într-un comunicat al CE.

Executivul de la Bruxelles consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să “reprezinte un sprijin valoros” pentru consolidarea reformelor în România.

Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre

, precizează CE.

Raportul pentru Bulgaria notează că progresele înregistrate de această ţară sunt lente, reformele fiind îngreunate şi de incertitudinile politice de la Sofia, unde s-au perindat trei guverne în ultima perioadă.

Următorul raport MCV pentru Bulgaria va fi tot peste un an.

Share