Moţiunea de cenzură, intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, iniţiată de PSD, a trecut cu cel puţin 250 de voturi „pentru”. Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, susţine că a fost vorba despre 261 de voturi în favoarea moţiunii de cenzură.
UPDATE 1: Ludovic Orban, la declaraţii, după invalidarea mandatului de premier, prin moţiune de cenzură:
„Un parlament dominat de forte retrograde, care au calcat in picioare democratia, a decis astazi prin motiune caderea guvernului pe care il conduc. Guvernul cade in picioare. Suntem mandri de ce am facut in trei luni, ca intr-o perioada extrem de scurta am reusit sa reparam mare parte din stricaciunile provocate de PSD, am reasezat Romania in randul natiunilor europene pe picioar de egalitate”, a declarat Orban.
UPDATE 2: Odată cu adoptarea moțiunii de urgență și demiterea Guvernului Orban, OUG pentru alegerea primarilor în două tururi a fost respinsă. Prin urmare, rămâne în vigoare legislația actuală, prin care primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin.
UPDATE 3: Adriana Duţulescu pentru Digi24 – „Guvernul Orban I este demis. Urmează Guvernul Orban II. Ce se întâmplă mai departe”
UPDATE 4: Realitatea.net – „Președintele Iohannis nu va accepta o propunere de premier de la PSD”
În acest moment, potrivit surselor citate, PSD nu are majoritate în Parlament, pentru că votul la moțiune a fost conjunctural, în sensul că UDMR au votat doar împotriva alegerilor primarilor în două tururi. Atât Pro România, cât și UDMR nu vor să intre, deocamdată, într-o coaliție cu PSD, pentru a prelua guvernarea.
DONEAZĂ ACUM
PENTRU PRESA INDEPENDENTĂ!
Demiterea Cabinetului Orban deschide calea alegerilor parlamentare anticipate. Pentru a trece moțiunea, erau necesare 233 de voturi.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost cel care a anunțat rezultatul votului. El a declarat că scorul cu care trecut moțiunea – 261 – a fost impresionant.
El a spus că va vorbi cu liderul Pro România, Victor Ponta, să meargă la Cotroceni cu o propunere comună de premier.
Ulterior, rezultatul a fost anunțat oficial și de Lia Olguța Vasilescu. 261 de parlamentaru au votat pentru, iar 138 împotrivă.
„Este un pas foarte mare pentru democraţie, economie şi mai ales pentru sănătatea românilor. Nu am reuşit eu atât de mult cât a reuşit domnul Orban să-i mobilizeze. Este o criză provocată de dl Orban de la PNL, aşteptăm să fim chemaţi la Cotroceni de către preşedintele Românie, o să am o discţşie şi cu domnul Victor Ponta să avem propunere comună pentru Cotroceni, nu vi aveam această problemă de a crea o majoritate, nu noi am creat această criză”, a declarat preşedintele Camerei, liderul PSD, Marcel Ciolacu.
Acesta a precizat că a purtat deja o discuţie cu liderul Pro România şi că au agreat asupra unei propuneri comune pentru funcţia de premier din partea PSD şi a Pro România. Marcel Ciolacu a adăugat că nu va vota niciodată un guvern al lui Ludovic Orban.
Trei nume sunt vehiculate în PSD pentru funcţia de premier propus preşedintelui Klaus Iohannis, care va nominaliza prim-ministrul desemnat: profesorul de sociologie Vasile Dâncu, fostul strateg economic al cabinetelor PSD, Cristian Socol, și Remus Pricopie, rectorul SNSPA.
Actualul Cabinet va funcţiona ca unul interimar, cu prerogative limitate:
”Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”, precizează Constituţia.
Conform legii fundamentale, după căderea Guvernului, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Liberalii şi preşedintele au anunţat că nominalizarea va fi tot Ludovic Orban, pentru a forţa anticipatele, aminteşte News.ro. PSD, care iniţial anunţase că nu va propune un premier, fiind mai interesant de reforma în partid, a revenit, spunând că va face o propunere din afara partidului.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Articolul 89 din Constituţie prevede că după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Astfel se va deschide calea alegerilor parlamentare anticipate, dorite atât de preşedinte, cât şi de PNL.
Guvernul Orban a fost învestit în funcţie în 4 noiembrie 2019, obţinând voturile tuturor celor 240 de parlamentari care se aflau în sală.