Modificările la Codul de Procedură Penală au fost parţial respinse de Curtea Constituţională. CCR a admis parţial sesizările transmise la Instanţa supremă de către PNL, USR şi preşedintele Klaus Iohannis.
Sesizările la modificările CPP au fost coneate de către CCR
”Sesizările ICCJ, PNL-USR și Președinție au fost conexate. Cu unanimitate de voturi am admis obiecția de neconstituționalitate pentru unele articole și tot cu cu unanimitate de voturi am respins alte sesizări cu privire la alte articole”, au declarat surse din CCR.
Astfel, CCR a declarat neconstituționale prevederi din 59 de articole modificate din codul de procedură penală, unele dintre ele care erau dorite expres sau îl avantajau pe liderul PSD, Liviu Dragnea.
Astfel, a fost declarat neconstituțional un articol care prevedea instituirea unei noi căi de atac, dacă hotărârea de condamnare nu era redactată și/sau semnată de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei. Acest lucru a fost reclamat de Liviu Dragnea în dosarul referendumului.
Modificările acestea au fost prea de tot până şi pentru Valer Dorneanu
De asemenea, judecătorii constituționali au declarat nefiind conformă cu legea fundamentală prevederea potrivit căreia condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială.
Tot neconstituțională a fost declarată prevederea potrivit căreia potrivit căreia datele descoperite în timpul perchezițiilor informatice, care nu au legătură cu infracțiunea pentru care s-a obținut mandatul, se șterg definitiv.
Adio dispariţiei supravegherii tehnice
Modificarea articolelor care făcea imposibilă organizarea flagrantelor și ineficiente probele strânse prin supraveghere tehnică a fost declarată neconstituțională. Mai exact, este vorba de faptul că procurorul era obligat să înceapă urmărirea penală asupra faptei și autorului și să aducă acest lucru la cunoștința suspecților, cu tot cu probe. De asemenea, neconstituțională a fost declarată și modificarea prin care procurorul era obligat ca în termen de un an să identifice autorul faptei sau să claseze cauza.
Totodată, neconform cu legea fundamentală este articolul modificat care ar fi putut duce la situația în care victima unei infracțiuni să fie audiată în prezența agresorului, care în varianta de lege propusă avea „dreptul de a fi încunoştiinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi” .
Pe de altă partă, constituțional a fost declarat articolul care a fost criticat ca desființând instituția denunțătorului. Mai exact, pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă, denunțul trebuie făcut în maxim un an de la producerea faptei.