home CORUPTIE, POLITICA, STIRI DESPRE TELEVIZIUNI Marea testare a bucureștenilor are loc într-o gheretă, într-o parcare dezafectată VIDEO

Marea testare a bucureștenilor are loc într-o gheretă, într-o parcare dezafectată VIDEO

Share

Un jurnalist a realizat un reportaj despre condiţiile în care are loc marea testare a Gabrielei Firea, primarul general PSD al Capitalei.

DONEAZĂ ACUM





PENTRU PRESA INDEPENDENTĂ!

El afirmă că programul de testare al bucureștenilor pentru coronavirus este un eşec, de la un capăt la altul.

E marți dimineața și eu caut o clinică privată aflată undeva în apropierea Depoului Dudești din Capitală. Gral Medical se numește locul la care ar trebui să ajung „la 8.52 fix” așa cum mi-a comunicat scurt și sec, cu doar o zi înainte, o angajată a Primăriei Municipiului București. Pe strada Traian Popovici ar trebui să fiu testat pentru coronavirus pe banii Primăriei, prin programul anunțat cu surle și trâmbițe de Gabriela Firea luna trecută.

Mă înființez în fața clinicii, gata să aflu dacă am sau nu coronavirus. Doar că odată ajuns în fața clădirii moderne și impunătoare, portarul îmi face un semn plictisit din mână să traversez. „Acolo se fac testările, domnu’!”, mormăie bărbatul, evident plictisit, în timp ce-mi arată calea spre o parcare dezafectată de peste drum.

Acolo, în contrast cu dărmăturile și praful din jurul nostru, două femei îmbrăcate în combinezoane medicale triază pacienții și oferă indicații pentru testare. Nimeni nu zice nimic. Doar o mașină de teren luxoasă, proțăpită ostentativ în mijlocul parcării transformată în ambulatoriu de testare Covid, ne amintește că suntem, de fapt, pe un teren viran din buricul Capitalei.

Parcarea unde clinica privată testează bucureștenii înscriși în program
Parcarea unde clinica privată testează bucureștenii înscriși în program
Mă așez cuminte la coadă, mai mult curios decât indignat, și aștept să-mi vină rândul. Procesul nu durează prea mult. Totul e deja aranjat, numele meu e pe listă și mi se înmânează o foaie cu un cod pe care-l pot folosi ulterior ca să verific online rezultatul testului. „În 24-48 de ore, nu acum”, mă sfătuiește „medicul parcării”, după care mă îndrumă spre coada din fața a ceea ce pare a fi o cabină de paznici, locul unde urmează să fiu testat propriu-zis.

La coadă, în fața mea, o tânără oftează. „Măcar ne testează gratuit. Asta e România, ce să faci?!”, se resemnează femeia, care nu a dorit să-și spună numele. Imediat după ea, urmez eu, doar că ușa cotețului din PVC alb e atât de mică încât nu încap cu tot cu ghiozdanul pe care îl car după mine zi de zi. Nici doamna care face testele, cel puțin la fel de corpolentă ca mine, nu pare prea optimistă că vom încăpea amândoi în cabină, așa că se oferă să vină la ușă ca să-mi facă testul. Insist și cu chiu cu vai mă strecor în coșmelie, unde începe un balet ridicol între doi oameni vizibil stânjeniți de situație. Pe de-o parte eu, cu două capete mai înalt decât cadrul medical și ocupând trei sferturi din cabină, iar de cealaltă parte, ea, încotoșmănată într-un costum spațial, pe vârfuri, agitând amenințător un bețișor spre nările mele.

Testul propriu-zis e un chin. Bețișorul cu care se exudează (așa se numește procesul medical) din nas și din gât simți că-ți intră până-n creieri, respectiv stomac, iar senzația e cel puțin neplăcută. Partea bună e că durează doar câteva clipe. „Gata, am terminat!”, răsuflă ușurată doamna, iar eu mă strecor afară din cabinetul medical improvizat la fel de căznit cum am intrat.

Înainte să plec, întreb totuși cadrele medicale dacă lor li se pare în regulă să desfășoare un act medical într-o parcare dezafectată. „Dar e parcarea clinicii, să știți!”, se oțărește una dintre doamne la mine, de parcă asta ar justifica condițiile mai mult decât improprii în care sunt testați bucureștenii pe banii Primăriei de către un centru medical privat ce se vrea a fi de top.

Angajații centrului medical cred că e în regulă să testezi oamenii în parcare
Angajații centrului medical cred că e în regulă să testezi oamenii în parcare
Insist să vorbesc cu cineva din conducerea spitalului, însă nimeni nu se sinchisește să coboare. Doar portarul, dintr-o dată animat de situație, se agită în jurul telefonului cu care fac poze și filmez, pe motiv „că n-am voie să filmez centrul medical.” Adică parcarea.

Share