Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, susține că evaluările privind evoluția economică depind într-o măsură semnificativă de percepțiile și așteptările populației și ale firmelor.
În opinia oficialului BNR, deciziile zilnice de consum, economisire și investiții nu sunt determinate exclusiv de tabelele statistice referitoare la trecut, ci de modul în care actorii economici interpretează riscurile și viitorul.
Invocând concepte din economia comportamentală și teorii formulate de Adam Smith, John Maynard Keynes sau Daniel Kahneman, Badea explică faptul că deciziile nu sunt strict raționale.
Sentimentul economic funcționează simultan ca o cauză a deciziilor de cumpărare și ca un semnal timpuriu al direcției în care se îndreaptă piețele, adesea devansând confirmarea prin date statistice oficiale.
Oficialul BNR arată că indicatorii de sentiment, precum cei calculați de Comisia Europeană, OECD sau University of Michigan, încearcă să cuantifice starea de spirit din industrie, servicii și rândul consumatorilor.
Acești indici sunt însă caracterizați de o volatilitate ridicată, reacționând rapid la știrile din spațiul public, motiv pentru care analiza lor trebuie realizată prin coroborare directă cu datele din economia reală.
Un alt element central subliniat în analiza reprezentantului BNR este rolul încrederii ca infrastructură funcțională a pieței. Atunci când există încredere în instituții și în stabilitatea cadrului financiar, costurile de coordonare scad, contractele se încheie pe termene mai lungi, iar economiile sunt canalizate mai eficient spre investiții productive.
În schimb, scăderea încrederii duce la creșterea preferinței pentru lichiditate și la amânarea proiectelor.
Leonardo Badea argumentează că strategiile naționale de dezvoltare trebuie să ia în calcul, pe lângă indicatorii cuantificabili (precum productivitatea, investițiile sau finanțele publice), și dimensiunea percepțiilor.
Pentru ca măsurarea sentimentului economic să fie utilă în decizia publică, oficialul indică drept condiții obligatorii continuitatea măsurătorilor, stabilitatea metodologică și dezagregarea datelor pe regiuni și categorii demografice.
În concluzie, prim-viceguvernatorul BNR subliniază importanța „capitalului de încredere”, un element necuantificat în conturile naționale, dar decisiv pentru mobilizarea resurselor și acceptarea reformelor.
În viziunea sa, înțelegerea decalajului dintre datele statistice și percepția publică este esențială, deoarece schimbările de comportament economic au loc mai întâi la nivelul societății și abia ulterior se reflectă în rapoartele oficiale.