Fostul președinte Ion Iliescu a refuzat să dea o declarație la Parchetul General. Aici a fost chemat luni de procurorii militari. Aceştia i-au adus la cunoștință că e inculpat în Dosarul Mineriada, fiind acuzat de infracțiuni contra umanității.
În schimb, avocatul său, Andrei Georgescu, a spus că fostul președinte nu a dat declarații în dosar.
Nu a dat nici o declarație. A fost începută acțiunea penală împotriva dumnealui. A căpătat o calitate nouă, aceea de inculpat. Urmează să pregătim apărarea. Acest dosar a fost redeschis în 2014.
Este o ordonanță de redeschidere dată de fostul procuror general Nițu. Trebuie să o evaluăm, să vedem ce este acolo și să vedem materialul de la dosar.
, a afirmat avocatul Andrei Georgescu.
Ion Iliescu e cercetat pentru Mineriada din 1990 împreună cu toţi acoliţii săi
Potrivit acestuia, Ion Iliescu a reacționat foarte bine când a fost anunțat de procurori că este inculpat. Săptămâna trecută, procurorii militari au audiat mai multe persoane puse sub acuzare în dosar. Este vorba despre Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și Adrian Sârbu. Au fost audiaţi ca martori mai multe persoane, printre care scriitorul Andrei Pleșu.
În Dosarul Mineriada mai sunt cercetați penal gen. (r) Mugurel Florescu, fost adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare.
Procurorii militari susțin că, în perioada 11 — 15 iunie 1990, inculpații au decis, organizat și coordonat „un atac generalizat și sistematic„, lansat împotriva unei populații civile.
Această populaţie au fost manifestanții din Piața Universității din București, precum și populația Capitalei. La atac au participat forțele armate ale MI, MApN, SRI. De asemenea, peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.
Un reziduu de Piaţa Universităţii
Chiar dacă juridic a fost un atac la adresa manifestanţilor din Piaţa Universităţii şi bucureştenilor, în realitate a fost un atac asupra tuturor românilor. Cu rol de intimidare.
În iunie 1990, Regimul Iliescu ar fi dorit să instaureze un soi de regim autoritar postcomunist. Partidele de opoziţie ar fi urmat să fie tolerate cu rol decorativ, iar Ion Iliescu şi clica sa ar fi urmat să conducă ţara.
Atacul nu a fost asupra manifestanţilor din Piaţa Universităţii, ci asupra unei mici părţi dintre aceştia. ONG-urile organizatoare plecaseră din piaţă de pe 21 mai, după alegeri. Rămăseseră aici Asociaţia 21 Decembrie, Asociaţia 16-21 Decembrie şi Alianţa Poporului.
Atacul contra democraţiei
De asemenea, în piaţă erau o serie de grevişti ai foamei fanatizaţi, diferite categorii de ciudaţi, provocatori, curve şi proxeneţi, drogaţi. Rezultatul era un soi de reziduu de protest, care discredita ceea ce fusese Piaţa până pe 20 mai.
Clica lui Iliescu a fructificat aceste lucruri rele din Piaţă, pe care le-a mediatizat, dezinformând ţara. Românii din ţară nici nu ştiau că mitingul-maraton se terminase pe 21 mai. Nici ce reprezenta acesta. Nici că emisarii Pieţei încercaseră să discute cu Regimul Iliescu şi nu reişiseră.
Atunci a urmat represiunea, ca act de intimidare. Nu asupra manifestanţilor răriţi şi amestecaţi din Piaţa Universităţii, ci asupra Bucureştiului şi întregii ţări. Ion Iliescu şi clica sa ar fi dorit să instaureze un regim autoritar stabil, care să dureze mult timp.
Din fericire, nu a mers. Revoluţia de la 1989 a continuat, chiar dacă a avut frâna trasă. Chiar dacă conspiratorii de FSN-ul prerevoluţionar şi puii acestuia au pus tălpi cât au putut.