home CORUPTIE, ECONOMIE, POLITICA Fondul Suveran nu poate fi niciodată instrument de devalizat economia

Fondul Suveran nu poate fi niciodată instrument de devalizat economia

Share

Fondul suveran de investiţii folosit pentru dezvoltare nu e neapărat o idee rea, susţine Fondul Proprietatea. Însă actualul proiect de OUG privind înfiinţarea fondului ignoră guvernanţa corporativă, susţine entitatea.

Proiectul ignoră principiile guvernanţei corporative şi regulile de transparenţă” şi astfel nu oferă „nici o garanţie că asemenea instrumente vor fi protejate de posibile practici corupte şi decizii abuzive care rezultă din amestecul politic”, subliniază Fondul Proprietatea, conform Agerpres.

FP este îngrijorat de „posibilitatea ca întreprinderile din portofoliu, incluse într-un astfel de fond, să fie exceptate de la principiile guvernanţei corporative”. De asemenea, proiectul guvernamental „nu oferă nici o protecţie împotriva unor decizii arbitrare din partea administratorilor şi managerilor Fondului, care s-ar putea exercita prin supravegherea din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară”.

Cu Fondul suveran trebuie să ai un scop precis

Statul poate aporta bunuri mobile și imobile la capitalul social al Fondului. Poate exista un termen de până la cinci ani pentru efectuarea vărsămintelor aferente aportului în numerar la capitalul social inițial. Nu va fi însă posibilă acordarea în favoarea Fondului a oricăror garanții guvernamentale, precum și a oricăror alte forme de sprijin din partea statului, explică Profit.ro.

Cum poate deveni fondul suveran un lucru foarte bun pentru România? „Nu poate deveni. Nu este obiectiv clar stabilit. Nu se investeşte în domenii cu un randament scăzut al investiţiei”, spune Valentin Ionescu, expert în management.

„Creezi o externalitate negativă, prin faptul că, dacă îţi constitui portofoliu prin acţiuni la societăţi de stat, obligându-le să-ţi dea dividende – pentru că aşa e logica acestui proiect – le răpeşti sursele care le ajută să se dezvolte”, a explicat Ionescu.

Numerar, nu acţiuni

Un asemenea fond se constituie în numerar, nu din acţiuni, detaliază specialistul. Dacă fondul suveran va fi societate pe acţiuni, înseamnă că „apar primele derogări de la Legea 31 a societăţilor comerciale, care spune foarte clar că nu se fac aportări cu creanţe”, pentru că „acţiunea încorporează un drept de creanţă”, arată Valentin Ionescu.

Deci, un fond suveran se constituie în numerar, adică se adună bani, care se investesc în afaceri care să aducă un profit cât mai mare? „Trebuie să existe un obiectiv foarte clar stabilit. Nu există acest obiectiv pentru Fond. În mod normal, la asemenea fonduri se optează de exemplu pentru folosirea banilor în fonduri de pensii etc.. Trebuie să ai un scop precis. Pe de altă parte, nu sunt stabilite foarte clar funcţiile acestui fond de investiţii”, subliniază Ionescu.

Fondul suveran se constituie pe active cu un randament ridicat

În mod normal, spune expertul, „trebuie ca fondul suveran să investească în active cu un randament ridicat. Nu faci spitale, şcoli, fabrici şi uzine sau investeşti în Agricultură, mai cu seamă că ai bani pentru a finanţa sectorul privat din fonduri europene”.

Ideea este, susţine specialistul, „să investeşti în active cu un radament ridicat şi să creezi, din acest fond, resursele necesare care, de pildă, să contribuie la dezvoltarea unui sistem de pensii cu capitalizare”.

Valentin Ionescu a atras atenţia Rl că „nici un fond din lumea asta nu se constituie prin aportul în acţiuni în natură de la societăţi de stat. Nu există aşa ceva nicăieri. Câte fonduri există, toate se constituie din cash. Bani. Lichidităţi. Acest fond (n.n.: gândit de Guvern) nu va avea cash”.

Fondul sărăcirii

Atunci, dacă nu va avea cash, ce va face acest fond din România, dacă se va constitui şi va începe să acţioneze? Răspunsul expertului: „Va extrage din dividendele pe care le au societăţile din portofoliu. Care deja plătesc 90% profit la stat ca să acopere plăţile la pensii şi salarii. Ce să mai dea la acest fond?”.

Efectul? „Nu numai că societăţile vor sărăci, dar e o modalitate de a le distruge. Le iei profitul pentru salarii şi pensii şi, pe deasupra, le mai pui să dea şi dividende la fondul suveran, ca să-şi facă lichidităţi. Pe schema asta, le distrugi”, a spus Valentin Ionescu.

Este nevoie de excedent bugetar

Constantin Rudniţchi, analist economic, afirmă că „un fond suveran ar trebui să arate ca toate fondurile suverane serioase din lume. Celelalte fonduri sunt constituie pe cash, care vine din excedent bugetar sau din exploatarea unor resurse naturale. În România nu este cazul. Nu avem nici excedent bugetar, nici resurse naturale”.

Un fond suveran serios, spune Rudniţchi, „respectă aşa-numitele principii de la Santiago: guvernanţă corporativă şi transparenţă decizională. Deocamdată, în felul în care este gândit fondul suveran, sunt mari dubii legate de respectarea acestor principii”.

Mai trebuie luat în calcul şi cum se cheltuie banii, explică analistul. „Or, în cazul românesc, banii aceştia nu sunt investiţii, sunt cheltuiţi. Nu se fac nişte plasamente în acţiuni la diverse companii de pe piaţa externă, ci se fac nişte cheltuieli de infrastructură sau în spitale. Întrebarea logică este: de unde vine profitul? Toate cheltuielile acestea micşorează activul fondului, nu-l înmulţeşte”.

Fondul suveran, pe post de puşculiţă

În condiţiile acestea, detaliază Constantin Rudniţchi, „Fondul Suvean de Investiţii şi Dezvoltare nu e nici un fel de fond, pare a fi mai degrabă o puşculiţă la dispoziţia partidelor politice, cel puţin în această fază”.

Prin urmare, care ar trebui să fie obiectivul unui astfel de fond în România? Ce ar trebui să facă? Pe ce domeniu anume? „Aş pune banii obţinuţi de exemplu de România din exploatarea off-shore. Experienţa din privatizări arată că, decât se cheltuiesc aceşti banii, ei ajung într-o oală comună. Primul lucru pe care l-aş face ar fi acesta”, a spus Rudniţchi.

„Domeniu în care să investească? Nu trebuie să inventăm apa caldă. Toate fondurile suverane din lume investesc pe pieţe, adică în acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat din ţară sau de peste hotare. Fondul norvegian de exemplu asta face, nu investeşte în domeniul privat. Face investiţii pe pieţe. Investeşte în active financiare, nu în active tangibile, din economie”, a atras atenţia analistul economic.

Citeşte şi
Florin Iordache are toate șansele să fie rebotezat parlamentarul "deget mijlociu"! Florin Iordache a depășit
Gabriela Firea ar putea fi exclusă sau sancţionată de CExN al PSD în urma declaraţiilor
PSD sunt toţi la fel, indiferent dacă acum unii trag într-o parte şi alţii în
Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, a declarat miercuri că imaginea României, după ce
Jurnalistul Dan Alexe explică situaţia imposibilă în care este România, în prezent, din cauza Cabinetului
Un sondaj de opinie relizat de IMAS, la comanda USR confirmă prăbuşiea PSD în opţiunile
Jurnalistul Ionel Stoica susţine că Victor Negrescu şi-ar fi dat de fapt demisia din Guvern
Ancuța Gianina Opre se împrieteneşte tot mai mult cu jurnaliştii de investigaţie de la Rise
Prim-vicepreședintele, PNL Raluca Turcan, a declarat miercuri pentru G4Media.ro că Simona Maya Teodoroiu, judecătorul raportor
Autorităţile din România vor intra în coliziune cu o rezoluţie foarte dură a Parlamentului European
Share