Europa ar putea fi împinsă de Putin în recesiune, dacă presiunea gazului din Rusia se extinde, au sugerat economiștii, după ce Gazprom a întrerupt fluxurile către Polonia și Bulgaria.
Gigantul energetic de stat a anunțat că livrările de gaze către cele două țări est-europene au încetat, după ce acestea au refuzat cererea Moscovei, de a plăti gazul în ruble.
Gazprom a spus că livrările vor fi reluate odată cu efectuarea acestor plăți, ceea ce a stârnit acuzații de șantaj, din partea premierului bulgar Kiril Petkov.
În condițiile în care termenele-limită se apropie în săptămânile următoare, pentru plata de la o serie de alte țări europene, care este puțin probabil să accepte cererile Kremlinului de plată în ruble, au revenit îngrijorările cu privire la amenințările anterioare ale președintelui Vladimir Putin, de blocare amplă a aprovizionării cu gaz către națiunile „neprietenoase”, în prim plan.
Într-o notă de cercetare, economistul șef al Berenberg, Holger Schmieding, și economistul senior Kallum Pickering, au spus CNBC că întreruperea părea a fi un avertisment din partea Moscovei, că ar putea face față acestei amenințări.
Gazele reprezintă aproximativ un sfert din producția de energie a Uniunii Europene. Rusia furnizează de obicei aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale blocului.
Europa se confruntă concomitent cu șocuri economice din cauza războiului din Ucraina și o creștere a prețurilor alimentelor și energiei exacerbată de conflict, care a stârnit îngrijorări cu privire la „stagflație” – un mediu de creștere economică scăzută și inflație ridicată.
Berenberg a sugerat că vânturile actuale vor menține probabil presiuni stagflaționiste în al doilea trimestru al anului 2022.
„O oprire bruscă a livrărilor rusești de gaz către Europa ar putea împinge Europa într-o recesiune. Impactul precis al unui asemenea embargo imediat pe gaz este greu de prevăzut”, au spus Schmieding și Pickering.
„Calculele conform cărora ar scădea nivelul PIB-ului zonei euro în 2023 cu 3 puncte procentuale față de un apel de referință… par a fi puțin prea pesimiste, în opinia noastră, dar cu siguranță ar fi o lovitură majoră a activității, până la sfârșitul următorului sezon rece, în primăvara anului 2023”.
Cu toate acestea, o astfel de mișcare ar fi de asemenea costisitoare pentru Rusia și dificil de implementat și, deși decizia de a opri fluxurile către Polonia și Bulgaria ar putea întări hotărârea UE, de a pune capăt dependenței de gazul rusesc, multe state membre se opun unui embargo imediat asupra importurilor.
În timp ce Polonia a anunțat planuri de a elimina treptat toate importurile de combustibil rusești, până la sfârșitul acestui an, UE intenționează să reducă drastic achizițiile de gaze până la sfârșitul anului 2022, în timp ce lucrează pentru o eliminare totală, până în anul 2030.
Ca atare, studiul de caz al lui Berenberg concluzionează că UE va reduce importurile de gaze cât de repede posibil, fără a risca însă o penurie fizică, ceea ce va duce probabil la încetarea importurilor în anul 2024.
„Într-un astfel de caz, prețurile la energie ar rămâne ridicate, dar probabil că nu ar crește în continuare.
Europa ar putea digera treptat șocul prețului energiei, probabil revenind la o creștere semnificativă în cursul verii, cu excepția cazului în care blocajele din China, legate de COVID-19, și penuria de aprovizionare care rezultă ar trebui să devină mult mai rele, dincolo de T2”, au adăugat economiștii.
Cu toate acestea, ei au remarcat că încetarea fluxurilor de gaze rusești rămâne un risc care ar forța probabil unele țări europene să raționaleze aprovizionarea cu gaze, către anumite domenii ale industriei, la sfârșitul anului 2022 sau începutul lui 2023.
Inflația din zona euro a crescut la un nivel record de 7,5%, în martie, deoarece războiul din Ucraina și sancțiunile ulterioare împotriva Rusiei au condus la creșterea prețurilor la energie.
Mișcarea făcută de Rusia crește riscurile în creștere pentru prognoza inflației, dar economistul de la Capital Economics Edward Gardner a remarcat că orice creștere suplimentară ar fi probabil mică, în comparație cu cele care au avut loc deja, de la invazia rusă.
„În prezent, prognozăm o inflație de 7% și 3% în Zona Euro, în acest an și anul viitor. Dacă prețurile gazelor naturale europene ar crește la 150 de euro/MWh și ar rămâne acolo, mai degrabă decât să scadă la 75 de euro, până la sfârșitul anului viitor, așa cum estimăm în prezent. Inflația generală ar fi cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât în prognozele noastre”, a spus Gardner.
El a adăugat că anunțul Gazprom a crescut riscul unei penurii totale de gaze, ceea ce ar exacerba recesiunea, pe care Capital Economics o proiectează deja pentru Zona Euro, în acest an.
„Dacă Rusia ar opri exporturile de gaze către Germania, guvernul ar raționaliza consumul de gaze. Probabil că gospodăriile ar fi protejate, astfel încât industria (în special Chimia și Metalurgia) ar fi cel mai grav afectată, provocând o recesiune profundă”, a spus Gardner.
