Comisia Europeană a aprobat PNRR. De-abia acum începe greul

Share

Comisia Europeană a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR). Dar partea grea a lucrurilor începe de-abia de acum.

În primul rând, PNRR este orientat pe Green Deal, ceea ce înseamnă un impact dramatic pe forţa de muncă din România.

Un număr extrem de mare de angajaţi din România vor trece, în anii care urmează, printr-o reconversie profesională majoră, pentru a putea să aibă în continuare un loc de muncă.

Pentru această reconversie profesională, este nevoie de transformarea ANOFM într-o instituţie proactivă, care să facă această reconversie.

Pe de altă parte, efectele sociale vor fi majore, iar inadaptaţii vor fi următoarea problemă majoră a României. Ce facem cu ei? Cine îi angajează? În ce domenii va mai fi posibil acest lucru? Piaţa muncii revolută se îngustează până la dispariţie.

În al doilea rând, România are o problemă majoră cronică în absorbţia de bani europeni. Asta înseamnă că instituţiile care trebuie să îndrume aplicanţii la proiecte europene şi să le aprobe funcţionează mai curând pentru griparea absorbţiei banilor europeni pentru mediul de afaceri, decât pentru stimularea acesteia.

Aşadar, este responsabilitatea Guvernului să facă astfel încât instituţiile acestea, autorităţile de management, să se transforme în ceea ce trebuie. Va reuşi aceste deziderat, cu aceiaşi oameni, aflaţi acum într-o ipostază diferită? Problemă mare de tot.

În fine, mediul de afaceri (şi mă refer cu bună-ştiinţă numai la partea de bani care va fi atrasă de către mediul privat din România) este decapitalizat. Pentru a trage bani europeni, trebuie să fie creditat.

Mediul bancar din România are, pe de altă parte, un rezervor imens de bani pe care nu are unde ssă-l dea, din cauza bancabilităţii scăzute a business-urilor din România. Cred că acestea se vor împărţi în două: unele care vor face saltul la noua economie, altele ce vor rămâne în vechea economie.

Asta va duce la un hiatus economic dramatic.

Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a Planului de redresare şi rezilienţă al României, prin care se acordă României granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

În principiu, Consiliul are acum la dispoziţie patru săptămâni, pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde euro, sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.

Înalţi oficiali ai Comisiei Europene au explicat luni că Planul de Redresare şi Rezilienţă al României, adoptat de CE, va genera o creştere a Produsului Intern Brut de maxim 2,9% până în 2026.

Ei au subliniat că, pentru moment, el nu este afectat de situaţia politică din ţară, dar că este nevoie de un guvern funcţional pentru a fi implementat. Oficialii, care au condus discuţiile cu autorităţile române, au explicat că măsurile din plan nu pot fi modificate în timp şi că, în cazul în care proiectele cuprinse în acesta nu vor fi finalizate conform calendarului, banii nu vor putea fi alocaţi.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziţiei verzi. Printre aceste măsuri se numără şi eliminarea treptată a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi lignit până în 2032.

Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero şi transferul modal către transportul feroviar şi transportul pe apă.

Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor private şi publice.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziţiei digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administraţiei publice şi a întreprinderilor, de îmbunătăţire a conectivităţii, a securităţii cibernetice şi a competenţelor digitale şi de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate şi telemedicină.

Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educaţiei vor contribui la dezvoltarea competenţelor atât în rândul elevilor, cât şi al profesorilor şi vor fi susţinute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor şcolare şi de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs).

Participarea la un proiect multinaţional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Share