home ECONOMIE, POLITICA Şase mineriade pentru intimidat statul de drept în România

Şase mineriade pentru intimidat statul de drept în România

Share
14 iunie 1990: Mineri relaxaţi, zâmbitori la obiectiv pe Bulevardul Magheru, bătând o femeie.
14 iunie 1990: Mineri relaxaţi, zâmbitori la obiectiv, pe Bulevardul Magheru, bătând o femeie.

Din momentul în care clasa coruptă care lupta pentru putere în România anului 2012 cu sistemul statului de drept a văzut că nu are altă şansă să persiste decât să deţină puterea totală, o serie de evenimente dramatice s-au produs în țara noastră.

Trebuie să înțelegem exact despre ce fel de indivizi vorbim. Sunt indivizii (şi urmaşii lor) care nu au încetat să încerce să dea diferite tipuri de lovituri democraţiei din România în ultimii 23 de ani.

• citeşte şi: Supermajoritatea, superimunitatea, superclasa superpusă

Le vom trece în revistă în continuare.

22 decembrie 1989. Grupul de conspiratori din Frontul Salvării Naţionale confiscă puterea în România de la adevăraţii revoluţionari, slab organizaţi pentru că sub călcăiul lui Ceauşescu era imposibil să faci ceva coerent, ca disidenţă politică.

Conspiratorii FSN pregătiseră această acţiune, protejaţi de serviciile secrete sovietice, de la începutul deceniului opt, în pofida faptului că întâlnirile lor conspirative erau monitorizate şi de unitatea anti-GRU din serviciile secrete române comuniste.

Mineriada din 28-29 ianuarie 1990. Manifestația de protest a partidelor istorice PNȚ, PNL și PSDR din fața Palatului Victoria duce la negocieri cu Puterea, simulate de  Cabinetul Petre Roman, cu complicitatea şi prezența lui Ion Iliescu.

Partidele istorice solicitau organizarea de alegeri libere, dizolvarea FSN ca forţă politică, accesul pe TVR al tuturor partidelor în campania electorală şi, în general, alegeri libere. Ciomăgarii lui Dan Iosif, pilotaţi de Sobi Cseh, apar în piaţă, provoacă haos, apoi apar şi minerii.

Mineriada din 18-19 februarie 1990. Noi manifestaţii de protest anti-FSN au loc în luna februarie (ale bucureştenilor care înţeleseseră deja ce este Iliescu şi cine sunt infractorii din jurul său).

Printre manifestanţii paşnici sunt inflitraţi foarte mulţi golani, infractori, huligani şi provocatori. Aceştia provoacă violenţe. Geamurile Palatului Victoria sunt sparte, iar acesta este ocupat de facţiunile violente.

Urmează “restabilirea ordinii de drept”: Iliescu şi sistemul său cheamă din nou minerii în Bucureşti, pentru intimidarea Opoziţiei. Scenariul se repetă: ciomăgarii lui Dan Iosif, apoi minerii.

Diferenţa dintre prima şi a doua mineriadă e că prima a fost provocată de manifestaţiile partidelor politice istorice, iar a doua de manifestanţii apolitici, organizaţi de noile ONG-uri ale societăţii civile în curs de formare.

Şi unii, şi alţii trebuiau intimidaţi cu lovituri de măciucă în moalele capului, în public, demonstrativ. Demonstraţii de forţă.

Mineriada din 13-15 iunie 1990. Pe 23 aprilie 1990, câţiva manifestanţi din Grupul Independent pentru Democraţie (GID) şi aderenţii lor, veniţi de la un miting de protest desfăşurat la actuala Piaţă Charles de Gaulle, au oprit traficul la Universitate, cerând demisia lui Ion Iliescu, alegeri  libere etc. Au urmat 27 de zile de mari manifestaţii anticomuniste paşnice.

Pe 21 mai 1990, la aflarea rezultatului alegerilor, ONG-urile GID, ASA (Asociaţia Studenţilor Arhitecţi), LSUB (Liga Studenţilor), AFDPR şi Asociaţia 21 Decembrie au părăsit Piaţa Universităţii, iar Asociaţia 16-21 decembrie şi Alianţa Poporului au rămas în Piaţă.

Până pe 13 iunie, au urmat zile de manifestaţii haotice, caricaturizând şi discreditând marea manifestaţie anticomunistă de până atunci. Aurolacii, prostituatele, “legionarii”, “vânduţii”, golanii veritabili, haimanalele, infractorii, vânzătorii de ţigări de contrabandă au intrat acum în Piaţă, devenind actanţi ai acesteia.

nota: mulţumim cititorului care a remarcat pe Facebook că am numărat eronat cinci, în loc de şase mineriade

Înainte, GID şi AFDPR îi ejectaseră ritmic din Piaţă, dincolo de baricada de la Batişte şi gurile de metrou de la Universitate şi Teatrul Naţional.

După 52 de zile de manifestaţie, Regimul Iliescu a decis să mai facă o demonstraţie de forţă şi să intimideze iar ONG-urile (partidele istorice erau gata timorate, iar manifestanţii din Piaţă se străduiau să se lepede de ele cu orice ocazie, scandând “nu suntem partide” – una dintre marile greşeli ale Opoziţiei, care a fost astfel divizată dramatic).

A urmat diversiunea din 13 iunie: la ordinul lui Ion Iliescu, forţele Ministerului de Interne şi-au incendiat câteva dube şi clădirea Poliţiei Capitalei din str. Eforiei a fost atacată şi vandalizată.

Apoi Iliescu a adus iar minerii în Capitală. A fost cea mai sângeroasă dintre mineriade.

Clipul de mai sus debutează cu o probă directă pentru condamnarea lui Ion Iliescu. Un alt fragment e la timecode 3.15. Iliescu le spune direct, făţiş, minerilor ce au de făcut în Piaţa Universităţii. Înregistrarea e din dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, de la ora 5.30, înainte de începerea represiunii resturilor de manifestaţie. Restul e oribil. Adică istorie.

Mineriada din 25 septembrie 1991. Într-un an de guvernare, gruparea aşa-zis “reformistă” a lui Petre Roman se distanţase serios de reacţionarii lui Ion Iliescu. O serie de măsuri economice şi politice, deranjante pentru superclasa superpusă în curs de formare, moşită de Iliescu, au iritat la maximum această grupare.

Aşa că Ion Iliescu a chemat din nou minerii, de data aceasta ca să scape de Petre Roman. Lucrul a devenit evident când minerii, înainte manipulaţi să rupă tot la sediile PNL şi PNŢ, au căzut la pace cu aceste partide, după ce au invadat Parlamentul.

Culmea, cel care a pecetluit pacea dintre mineri şi partidele istorice a fost chiar Ion Raţiu. Atunci Regimul Iliescu avea alt adversar. Unul intern.

Mineriadele din 1999. După doi ani de guvernare, coaliţia eteroclită CDR – USD – UDMR, în pofida tălpilor interne puse de PD PNŢCD şi de PNL tuturor, ajunsese la nişte performanţe remarcabile. Ţara se stabiliza. Arieratele din economie scădeau.

Era un lucru de neconceput pentru ultra-stânga kominternistă, despre care noi credem că a fost întotdeauna pilotată de la Kremlin. Moscova nu are nevoie niciodată ca România să prospere. Aici trebuie să fie criză, haos, instabilitate. Dacă se poate să dăm jos puterea, să fie “ai noştri” acolo, bine, dacă nu, oricum pregătim alegerile de anul viitor (şi exact aşa au făcut).

Profitând de disponibilizările făcute de ministrul Economiei Tăriceanu în minierit, ultra-stânga a reacţionat, folosind agenţii de influenţă ai PRM şi instigând minerii să vină iar la Bucureşti.

Au urmat două mineriade. Una terminată la Costeşti (ianuarie 1999), alta eşuată la Stoeneşti (februarie 1999), cu înfrângerea fasciilor minereşti, care ameninţau să terorizeze iar Capitala.

Trebuie să înţelegem foarte clar că singurul motiv pentru care din 1991 nu am mai avut mineri în Capitală, umblând cu bâtele pe străzi după “duşmanii poporului”, este că, atunci când a fost la putere centru-dreapta, ei au fost opriţi (în aceste două mineriade de la începutul anului 1999), iar când a mai fost stânga până acum la putere, în anii 2001 – 2004, nu a fost nevoie de adjuvantul violenţei stradale.

Acum suntem în timpul prezent. Ne aşteaptă, dacă “va fi nevoie”, o nouă mineriadă? Că USL a pierdut şi sprijinul popular plăpând pe care-l avea acum un an şi jumătate pentru astfel de manifestaţii de forţă…

Citeşte şi
Cei ce vorbesc astăzi despre Mineriada din 13-15 iunie 1990 ca din cărţi, fără să
Contrarevolutia lipsei de bun-simt este acreditata astazi, in Romania, de catre oficinele de intoxicare publica
Deputatul Alexandru Ştefan Băişanu este unul dintre traseiştii ALDE care au reuşit performanţa să se
Primarul sectorului 5 Daniel Florea îşi face campanie electorală în şcoli. În grădiniţe şi şcoli
Protestatarul Marian Ceauşescu a fost încătuşat aseară, în faţa sediului PSD de pe şoseaua Kiseleff,
Cum încalcă legea cei care strâng semnături pentru PSD? Neasigurându-se că datele celor care semnează
Președintele PSD Viorica Dăncilă a convocat cel mai important for de decizie al partidului dintre
Simona Maya Teodoroiu, fosta judecatoare CCR, a fost numita de premierul Viorica Dancila in functia
Corturile in care ar trebui sa fie culese semnaturi pentru candidatura la alegerile prezidentiale a
Lucian Radulescu, consilier parlamentar PSD la Camera Deputatilor, a amenintat si injurat un echipaj de
Share