Finlanda este pe punctul de a adera la NATO, în timp ce Suedia este aproape de a-i urma exemplul, întru intrarea în Pactul Nord Atlantic.
Iată ce trebuie să știți despre modul în care războiul din Ucraina a împins cele două state nordice mai aproape de alianța susținută de SUA și ce urmează.
De ce Finlanda și Suedia nu au aderat deja la NATO?
În timp ce alte țări nordice, precum Norvegia, Danemarca și Islanda, au fost membre fondatoare ale Alianței, Suedia și Finlanda nu s-au alăturat pactului, din motive istorice și geopolitice, explică CNN.
Atât Finlanda, care și-a declarat independența față de Rusia în 1917, după revoluția bolșevică, cât și Suedia, au adoptat poziții neutre de politică externă, în timpul Războiului Rece, refuzând să se alinieze cu Uniunea Sovietică sau cu Statele Unite.
Pentru Finlanda, acest lucru s-a dovedit mai dificil, deoarece împărțea o graniță lungă cu o superputere autoritară.
Pentru a menține pacea, finlandezii au adoptat un proces, pe care unii l-au numit „finlandizare”, în care liderii au aderat la cererile sovietice, din când în când.
Actele semnate de ambele țări s-au încheiat efectiv, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. Finlanda s-a alăturat UE în 1995 și și-a aliniat treptat politicile de apărare cu Occidentul, evitând totodată aderarea la NATO.
Fiecare țară a avut motive diferite pentru a evita semnarea pactului NATO în tandem cu UE. Pentru Finlanda, a fost mai mult o chestiune geopolitică. Amenințarea pentru Rusia este mai tangibilă din cauza frontierei comune de 830 de mile a celor două țări.
„Finlanda a fost țara expusă, iar noi am fost țara protejată”, i-a spus fostul premier suedez Carl Bildt lui Christiane Amanpour, de la CNN, într-un interviu comun, alături de fostul premier finlandez, Alexander Stubb.
Deși este o națiune independentă, geografia Suediei o plasează în același mediu strategic ca vecinii săi finlandezi, a spus Bildt.
Finlanda și Suedia se bucură de un parteneriat strâns de zeci de ani, Stockholm considerând decizia sa de a se abține de la aderarea la NATO ca pe o modalitate de a ajuta la menținerea căldurii în afara oraşului Helsinki. Acum însă Suedia este probabil să urmeze exemplul Finlandei.
„Împărtășim ideea că o cooperare strânsă ne va aduce beneficii amândoi”, a declarat actualul prim-ministru suedez, Magdalena Andersson, la o conferință de presă luna trecută, alături de omologul său finlandez, Sanna Marin.
Motivul pentru care majoritatea țărilor aderă la NATO este din cauza articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, care stipulează că toți semnatarii consideră un atac asupra uneia un atac împotriva tuturor.
Articolul 5 a fost o piatră de temelie a alianței, de când NATO a fost fondată în 1949, ca o contrapondere a Uniunii Sovietice.
Scopul tratatului și în special al articolului 5 era să-i descurajeze pe sovietici să atace democrațiile liberale, care nu aveau putere militară.
Articolul 5 garantează că resursele întregii alianțe – inclusiv armată masivă a SUA – pot fi folosite pentru a proteja orice națiune membră, cum ar fi țările mai mici, care ar fi lipsite de apărare fără aliații lor. Islanda de exemplu nu are o armată permanentă.
Bildt a spus că nu vede că se vor construi noi baze militare mari în nici una dintre țări, dacă ar adera la NATO.
El a spus că aderarea la alianță ar însemna probabil mai multă pregătire și planificare militară comună între Finlanda, Suedia și cei 30 de membri actuali ai NATO.
Forțele suedeze și finlandeze ar putea participa și la alte operațiuni NATO de pe tot globul, cum ar fi cele din statele baltice, unde mai multe baze au trupe multinaționale.
„Vor fi pregătiri pentru situații neprevăzute, ca parte a descurajării oricăror aventuri la care s-ar putea gândi rușii”, a spus Bildt. „Schimbarea reală va fi destul de limitată”.