Ce nu a fost întrebat Băsescu la Bruxelles?

Share

Mai nimic!

În urmă cu câteva ore, la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a susţinut o conferinţă de presă interesantă, în contextul noii sale politici de deschidere la presă, după manifestaţiile de protest ale USL din ultimele două săptămâni.

wallacegsmith

Era acum o oportunitate ca jurnaliştii să prevadă această deschidere şi să pună întrebări dificile, care solicitau inteligenţa şi diplomaţia şeful statului român.

Jurnaliştii puteau astfel să-şi demonstreze măiestria în a ridica probleme de bun simţ, importante, astfel încât să primească răspunsuri complexe în chestiuni care ne privesc direct.

Nu a fost cazul, cu o singură excepţie – întrebarea referitoare la situaţia Cehiei. Îmi voi permite să formulez cinci astfel de întrebări, legate direct de ceea ce am scris aici despre Mecanismul European de Stabilitate (ESM).

1. Există un cod actual de citire a deciziei de constituire a ESM, astfel: „E bine că UE ne impune o disciplină fiscală strictă, pentru că noi suntem incapabili ca, în mod autocefal, să ne-o impunem singuri”.

ÎNTREBARE Există posibilitatea ca această disciplină fiscală să aibă şi un revers negativ al medaliei, care să reprezinte impunerea pe linie fiscală a unei dictaturi pan-europene?

2. ÎNTREBARE Pe ce bază ştiinţifică a fost calculată cifra estimativă de 500, ori 700 de miliarde de euro sau chiar de 1.000 de miliarde de euro (cum a cerut premierul italian Mario Monti), pe care ar urma să-i gestioneze ESM?

3. Membrii ESM s-ar angaja prin acest act „irevocabil şi necondiţionat să plătească la cerere orice capital sunt chemaţi să plătească în şapte zile de la formularea unei astfel de cereri”.

ÎNTREBARE Ce înseamnă “irevocabil” şi “necondiţionat”? Dacă avem un parlament naţional ce nu vrea să transfere banii la Bruxelles cum procedăm? Trebuie să plătim oricum? Care e baza legală?

4. Conform proiectului de act legislativ pentru ESM, „ESM, proprietăţile sale, fondurile şi activele sale vor avea imunitate în faţa oricărei forme de proces judiciar”.

ÎNTREBARE ESM poate să facă exact ce vrea, inclusiv să ne dea în judecată dacă nu plătim banii la timp, în schimb noi nu putem să dăm în judecată ESM?

5. Art. 30, al. 1 din actul legislativ aflat în proiect: „Guvernatorii, directorii, directorul de operaţiuni şi membrii stafului vor fi imuni la orice proces legal, cu respectarea actelor produse de aceştia şi vor avea acte şi documente oficiale inviolabile.”

ÎNTREBARE Deci toată lumea care este implicată în sfera decizională a acestui ESM este dincolo de orice putinţă de a fi prinsă cumva într-un cadru legal şi nu răspunde în faţa nimănui? Inviolabilitatea actelor şi documentelor lor înseamnă că sunt intangibili? Că nu vom avea dreptul nici măcar să vedem ce este scris în documente?

Setul de întrebări poate fi mai scurt sau mai lung. Jurnalistul poate fi lăsat sau nu să pună astfel de întrebări conflictuale, ce ridică probleme. Evident, el trebuie să aibă anterior acordul şefilor din redacţie.

Efecte perverse

Problema este că, dacă X jurnalist se trezea să pună o singură întrebare de acest tip la conferinţa de presă de la Bruxelles a preşedintelui, se produceau următoarele efecte pervese:

a. Băsescu a uitat demult cum e să răspundă cu adevărat la o întrebare adevărată într-o conferinţă de presă şi ar fi luat-o ca pe un act de agresiune. Cititorul este rugat să observe că aceste întrebări vin de la un jurnalist considerat din elicopter ca fiind un „pup-in-băsist”.

b. Colegii jurnalişti s-ar fi uitat strâmb la confratele lor cu sânge în instalaţie şi şi-ar fi spus: „Bine că eşti tu deştept!”.

c. Revenit în ţară, chiar şi dacă ar fi avut acceptul redacţiei să pună exact aceste întrebări, jurnalistul va fi fost în situaţia să primească observaţii critice de la editorii săi. Măsurile punitive vor fi putut să ajungă până la ridicarea acreditării pe Cotroceni pentru convingeri eurosceptice şi antiunioniste.

Share