Ce este o casă pasivă și prin ce se diferențiază de o construcție obișnuită

Share

Consumăm energie atât pentru încălzirea casei, cât și pentru răcirea ei. De aceea, situația actuală în care resursele convenționale de energie sunt tot mai scumpe și mai nesigure are repercusiuni directe asupra confortului de trai și al celui financiar. Prinși în vâltoarea evenimentelor, uităm însă că avem surse alternative de energie al căror cost nu fluctuează în funcție de evenimentele internaționale. Energia solară este doar una dintre ele. Dacă am analiza mai atent situația și am fi mai receptivi la ceea ce înseamnă sursele alternative de energie și modalitățile de recuperare a căldurii am realiza că provocarea reală este cum să construim, astfel încât să folosim aceste posibilități obținând o casă independentă de sursele convenționale de energie.

Din fericire, se fac deja construcții al căror consum de energie pentru întreținere este minim, fără a influența negativ confortul interior, acesta fiind chiar mult îmbunătățit. Este vorba despre casa pasivă, gândită să funcționeze cu o cantitate foarte mică de energie, sub 15 kWh/m²/an, să folosească surse alternative și să respecte mediul. Casele pasive au un consum cu până la 90% mai mic comparativ cu casele vechi și cu până la 75% mai mic decât casele noi, construite tradițional. Pentru a obține aceste performanțe sunt combinate soluții arhitecturale simple, sisteme constructive moderne și materiale de calitate.

Care sunt diferențele dintre o casă pasivă și una obișnuită

Conceptul de casă pasivă a fost pus în practică în urmă cu 30 de ani de fizicianul german Wolfgang Feist. Ideea era de a înlocui sursele convenționale de încălzire și răcire, numite active, cu variante alternative – energie solară, umbrire, izolare termică, recuperarea căldurii emanată de corpurile umane – considerate surse pasive. Casa construită de el pentru propria familie a trezit un mare interes, fiind vizitată de peste 5000 de persoane în primii 2 ani de la finalizarea construcției. Acest interes l-a determinat pe Feist să înființeze în 1996 Passivhaus Institut (Institutul de case pasive), care a dezvoltat conceptul și a elaborat regulile care acum stau la baza construirii acestui tip de casă.

Principalele diferențe dintre o casă pasivă și una convențională sunt:

  • izolare termică foarte bună, cu strat suplimentar de material izolant, astfel încât temperatura interioară să nu depindă de cea exterioară;

  • ferestre performante – strat triplu de sticlă și coeficient termic scăzut, atât pentru sticlă, cât și pentru ramă;

  • anvelopantă etanșă la aer – realizarea unei etanșări complete pentru eliminarea locurilor prin care aerul poate intra sau ieși necontrolat (numite și punți termice), influențând astfel temperatura interioară. Zonele cele mai sensibile sunt cele din jurul ferestrelor și ușilor, legătura între nivele sau îmbinările dintre pereți, ieșirile spre terase sau balcoane, străpungerile generate de cablaje;

  • sistem de ventilație cu recuperare de căldură care asigură necesarul de aer curat, recuperând căldura din cel viciat. Căldură recuperată este folosită apoi la nevoile casei;

  • folosirea de surse alternative de energie – panouri solare (energia soarelui), pompe de căldură (energie recuperată din pământ), recuperatoare de căldură (energie emanată de corpurile umane și aparatele electrice uzuale din casă) etc.

Din ce poate fi construită o casă pasivă

Performanțele caselor pasive nu țin de materialul din care sunt construite ci de modul cum sunt proiectate și construite. Pot fi construite din cărămidă, beton, BCA, lemn sau metal. Important este să fie bine izolate termic, să nu existe pierderi de căldură, să aibă ferestrele performante și sisteme de umbrire care să împiedice supraîncălzirea interioară. Din punct de vedere arhitectural este foarte importantă poziționarea, astfel încât să se profite de căldura solară. Și aspectul exterior influențează performanțele casei, o casă mai compactă reducând numărul de punți termice.

Lemnul este din ce în ce mai apreciat ca material de structură pentru o casă pasivă, pentru că este regenerabil și are impact pozitiv asupra mediului. Casele pot fi construite pe structură tip timberframe sau CLT (Cross Laminated Timber). Pe lângă impactul asupra mediului, construirea cu lemn are și avantaje importante pentru proprietar:

  • Timp redus de șantier. Folosind lemn sunt eliminate procedeele umede (turnare beton, mortar) care au nevoie de timp pentru uscare. Timpul de șantier se poate reduce și folosind pereți prefabricați, asamblați în fabrica constructorului, care în șantier doar se montează.

  • Șantier mai curat. Lipsește cimentul și betonul, iar elementele din lemn vin în șantier gata dimensionate, astfel că deșeurile sunt foarte mult reduse.

  • La aceeași rezistență, lemnul este de 3-4 ori mai ușor decât betonul și cărămida, casele pe structură de lemn fiind mai ușoare și de aceea, mai rezistente la cutremur. Structura mai ușoară are importantă și în dimensionarea fundației, care devine mai simplă și mai ieftină.

  • Lemnul este un material elastic, proprietate importantă în cazul unui seism.

Casa pasivă este o foarte bună investiție pentru viitor, asigurându-ne liniștea în ceea ce privește energia necesară întreținerii. Avem nevoie însă de arhitecți și constructori specializați în astfel de construcții. Din fericire, există astfel de specialiști în țară. Litarh este un constructor de case pe structură de lemn cu un palmares bogat de case eficiente energetic și pasive construite în țară și în străinătate.

Contact:
Valea Moldovei, Suceava
office@litarh.ro

Share