Din punctul nostru de vedere, controlul asupra CES (care a fost întotdeauna o dorinţă a marilor afacerişti) este mai mult o chestiune de imagine.
Autorii Armaghedonului Oligarhilor afirmă în mod eronat că un aviz nefavorabil dat de CES unui act normativ duce la blocarea acestuia, ceea este inexact.
Există o mulţime de acte normative cu aviz nefavorabil de la CES care de-a lungul timpului au devenit literă de lege.
Executivul e obligat să consulte CES, dar rolul acestui organism rămâne consultativ. În anii când a fost redactat acest text, magnaţii prezentaţi mai jos se lăfăiau atât de avan în propria lor putere, încât tindeau să controleze şi CES.
Consiliul Economic şi Social este organul consultativ al Parlamentului şi Guvernului pe probleme sociale şi de muncă.
Rolul membrilor săi este extrem de important pentru economia naţională, ţinând cont de faptul că, prin legea sa de organizare, CES avizează proiecte de hotărâri şi de ordonanţe ale Guvernului, proiecte de lege ce urmează a fi prezentate Parlamentului, avizează proiecte de programe şi strategii economice la nivel naţional.
Concret, orice proiect privind un anume segment din economie trece mai întâi pe la CES, care, după o analiză atentă, poate oferi aviz favorabil sau poate bloca o iniţiativă legislativă.
CES-ul reuneşte majoritatea patronatelor şi sindicatelor din România, din toate domeniile economiei naţionale.
Din acest motiv, controlul total al unei asociaţii asupra CES este atât de contestată de ceilalţi membri ai instituţiei.
Figurile cheie: Patriciu, Voiculescu, Păunescu
În prezent, cele mai importante patronate care se bat pentru a obţine majoritatea celor 15 locuri destinate lor din CES- ul care urmează a se constitui sunt: ACPR, UGIR-1903 şi CONPIROM.
Potrivit legii, CES-ul nu poate fi constituit decât prin consensul părţilor, în vreme ce, dacă o asociaţie membră deţine 3/4 din numărul total de votanţi în cadrul instituţiei, are drept de veto – adică are şi pâinea şi cuţitul.
ACPR-ul lui Patriciu intenţionează să obţină 11 locuri în CES (deşi semnează doar patru contracte colective de muncă la nivel naţional), astfel că UGIR-903 şi CONPIROM (care semnează împreună 15 contracte) ar urma să primească doar două locuri.
Celelalte două locuri ar urma să fie distribuite „altor organizaţii patronale“ (cu două contracte semnate) care pot fi oricând „racolate“ de ACPR.
Dacă acest calcul se va materializa, asociaţia condusă de Dinu Patriciu ar avea rolul de judecător suprem în CES.
• urmează: Armaghedonul Oligarhilor 23. Frăţia „lupilor“ lui Patriciu