Actanţii PSD încearcă avan să scape de mâna DNA cu ajutorul CCR. Fostul pesedist Valer Dorneanu, azi preşedinte CCR, apără clica de borfaşi din Guvern de ancheta DNA.
De acum încolo, toate actele de cercetare penală trebuie făcute de către organele de urmărire penală în aşa fel încât să nu ancheteze instituţiile. Persoanele fizice pot fi în continuare anchetate.
Aşadar, DNA şi-ar fi depăşit atribuţiile. Este decizia CCR, ca urmare a sesizării puşcăriabilului Tăriceanu, trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. Ştim deja ce vor vedea pe temvelviziuni diseară.
S-ar fi perturbat activitatea Guvernului
Valer Dorneanu susţine că DNA ar fi perturbat ativitatea Guvernului. De ce? Pentru că au făcut percheziţii la Ministerul Justiţiei. Dorneanu acuză descinderile la Ministerul Justiţiei, interogarea celor de aici, care ar fi perturbat activitatea Guvernului. Anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost dată OUG 13 şi a motivaţiei urgenţei acesteia este criticată de Dorneanu.
Aşadar, mafioţii de la Parlament au reclamat prietenilor de la CCR că procurorii le anchetează fărădelegile. Prietenii mafioţilor de la CCR limitează procurorilor anticorupţie dreptul de a îi ancheta pe mafioţi.
Onorabilul Tudorel Toader, mercenar la corupţi
PSD – ALDE l-a năimit pe Tudorel Toader ministru al Justiţiei. Prima misiune a acestuia a fost să vrăjească la judecătorii CCR. El a trebuit să explice acestora de ce există un conflict de natură instituţională între Guvern şi DNA. Urâtă e meseria de ministru uneori!
Există totuşi un precedent invers. CCR a decis, în plină criză a OUG 13, că nu există un conflict de natură instituţională între instituţiile statului. Aşadar, nu există un conflict de natură instituţională între instituţiile statului, reclamat de CSM la CCR.
În schimb, există unul între DNA şi Guvern, reclamat de Guvern? E greu de priceput această logică a judecătorilor CCR. Misiunea îmbârligată de a vrăji CCR pe subiectul acesta a avut-o fostul judecător la CCR, Tudorel Toader.
Tudorel Toader a reprezentat interesele Cabinetului PSD-ALDE la CCR
A fost solicitarea primului-ministru de a-l reprezenta.
, explică Tudorel Toader
Mi s-a părut oarecum firească care e diferenţa dintre „oarecum firească” şi „firească”? cererea domniei sale, având în vedere calitatea mea de ministru al Justiţiei. Probabil dânsul a avut în vedere şi experienţele „experienţele” sau „experienţa”? mele de zece ani judecător la CCR.
, a spus Tudorel Toader, după ce a părăsit şedinţa publică a CCR. Aici se judecă sesizarea lui Tăriceanu privind un posibil conflict Guvern – DNA. Aceasta după ancheta privind OUG 13.
Totuşi, e greu de înţeles la ce experienţe se referă Toader. A văzut-o pe soţia unui coleg judecător spălându-se pe mâine la ghivetă, pentru că uşa de la lavoar era întredeschisă? Apoi, colegul judecător l-a şters, gelos, cu umărul, pe holuri. Acestea sunt „experienţe”. Faptul că ai lucrat acolo e „experienţă”.
PSD – ALDE vrea să scape de ancheta procurorilor DNA cu ajutorul CCR
În mod evident, PSD – ALDE şi-a pus dulăul de la CCR să limiteze acţiunea procurorilor săi asupra sa în speţa OUG 13. Să ne gândim. Un grup de răufăcători a ajuns în fruntea statului.
Ei încearcă să castreze Justiţia, pentru ca aceasta să nu-i judece pentru infracţiunile lor. DNA anchetează operaţiunea. Răufăcătorii, în numele instituţiilor ocupate, sesizează CCR, altă instituţie ocupată.
CCR spune că o putere în stat (DNA) nu poate ancheta o altă putere în stat (Guvernul). Asta ar înseamna că de-acum încolo procurorii nu mai pot face percheziţii la o instituţie guvernamentală, dacă un oficial săvârşeşte o infracţiune.
Tăriceanu, cu năframa-n vârf de băţ
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a sesizat CCR în 8 februarie. Aceasta în vederea constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, Ministerul Public şi DNA.
El susţine că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 e o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.
Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia CCR a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA. Acestea constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de OUG al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale.
, a anunţat Senatul, în 8 februarie, prin intermediul unui comunicat de presă.
Blocajele, care nu există, dar există
Încă o dată: păi, nu decisese CCR că nu există blocaje instituţionale, când acestea fuseseră sesizate de CSM? Este interesant de văzut ce decide CCR. În acest moment, Curtea Constituţională e dominată de o majoritate de judecători controlaţi de PSD.
În frunte cu preşedintele CCR, Valer Dorneanu. Dorneanu este fost deputat PSD şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor. Jurnaliştii îi dăduseră porecla „Dormeanu”…